Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bistriţa-Năsăud… Ardeal. Dealuri pitoreşti, aer neîntinat de noxe, străduţe curate, figuri blînde. Mai presus de toate, cînd spun Bistriţa mă duc cu gîndul la locul în care am copilărit.
Bistriţa-Năsăud… Ardeal. Dealuri pitoreşti, aer neîntinat de noxe, străduţe curate, figuri blînde. Mai presus de toate, cînd spun Bistriţa mă duc cu gîndul la locul în care am copilărit. Aici am petrecut cele mai frumoase vacanţe, aici mi-am făcut cele mai frumoase prietenii, de accentul acestor oameni calmi şi prietenoşi m-am îndrăgostit.
Numai lucruri bune…
Bunica mea este o persoană deosebită. Şi n-am spus-o numai eu. Are mulţi prieteni şi, întrucît Bistriţa este un orăşel mic, “Doamna Ene”, aşa cum îi spune toată lumea, “se cunoaşte” cu toată lumea.
O să vă întrebaţi de ce am început reportajul despre Alexandru Pugna, cunoscut interpret de folclor, originar din Năsăud, aducînd-o în discuţie pe bunica? Ei bine, pentru că ea este cea care mi-a vorbit despre dumnealui şi m-a ajutat să-l întîlnesc.
Iată-ne, aşadar, la discuţii (adică “la poveşti”, cum zic ardelenii) şi cu el, şi cu minunata lui soţie. Şi subiectele curg uşor: “Nunta Zamfirei” – eveniment cu ocazia căruia am poposit în Bistriţa şi care are loc în fiecare an în oraşul lui George Coşbuc –, despre vremea frumoasă de afară, despre preparatele culinare a căror savoare te face să-ţi doreşti să te reîntorci pe meleagurile năsăudene.
Îl întreb pe domnul Alexandru Pugna cum reuşeşte să îşi gestioneze timpul, pentru că ştiu că are proiecte şi în afara ariei cîntecului popular… “Aşa este, sînt artist profesionist, angajat în cadrul ansamblului folcloric «Dor Românesc» al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud ca solist vocal, dar sînt şi coordonatorul acestui ansamblu. Realizez săptămînal două emisiuni folclorice la Radio Transilvania Bistriţa şi la Televiziunea AS-TV Bistriţa. Am fost 8 ani consilier local în cadrul Consiliului Local Bistriţa, iar din iunie 2008 sînt consilier judeţean”. Firesc, se ridică încă o întrebare: cum se împacă politica şi cîntecul? Îmi răspunde: “Din această ipostază încerc să fac «politică culturală», de care acest ţinut are nevoie”.
Citește pe Antena3.ro
Satul copilăriei
E fascinant… felul în care se dilată pupilele unui om atunci
cînd aduci vorba de perioada copilăriei. Privirea este ţintită într-o zonă
oarecare a camerei, zonă asemenea unui perete pe care este proiectat un diafilm
cu timpul celor mai frumoşi ani. “Fiind băiet, păduri cutreieram”?... “Mai mult
sau mai puţin…”, spune, zîmbind, domnul Pugna. “Am crescut într-un sat în care
multe dintre obiceiurile şi tradiţiile populare s-au păstrat pînă în zilele
noastre. Căianul Mic, satul copilăriei mele, a fost şi va rămîne pentru mine
centrul Universului. Eram nelipsit de la spectacolele ce aveau loc la şcoala
din sat sau la Căminul Cultural, unde cîntam, iar mai tîrziu, copil fiind,
ascultam cu mare drag ceteraşii care cîntau la jocul satului. Mi-aduc aminte de
jocurile şi strigăturile pe care mai tîrziu aveam să le folosesc pentru a le aşeza
în cîntecele mele. De multe ori mă urcam într-un dud bătrîn din curtea casei şi
de acolo, ascuns între crengi şi frunze,
crezînd că nu mă aude nimeni, dădeam drumul glasului. Aceasta a fost «prima
rampă de lansare» a mea. Cînd avem vreo 5-6 anişori, stăteam pe prispa casei
noastre bătrîneşti, unde mă jucam şi cîntam de mama focului. După spusele
bunicii mele, «un domn mare», venit de la Bistriţa în control la Primărie, a
stat şi m-a tot ascultat. Şi, după ce am terminat de cîntat, a mers la bunica
încercînd să o convingă să mă dea lui «spre înfiere», prevăzîndu-mi un mare
viitor. Bineînţeles că bunica nu s-a învoit, motivînd că o să o omoare
fecioru-său cînd se întoarce de la lucru şi nu găseşte copilul...”
Amintirile se deapănă firesc. Aşa, mai aflu că îi place să asculte muzica folk sau cea inspirată din folclorul românesc. Printre “favoritele” lui: piesele de pe albumul “Mugur de fluier” al formaţiei Phoenix. Îmi mai spune că Ierusalimul – împreună cu toate locurile sfinte pe care le-a vizitat – i-a rămas adînc în suflet şi ar vrea să se reîntoarcă într-o zi acolo.
Armonie
În casa lui Alexandru Pugna nu ai cum să nu te simţi bine. Sălăşluieşte în aer “starea de bine” a unui cămin ce pare să nu cunoască nelinişti. Soţii Pugna au aflat cum se poate ajunge la armonie, indiferent dacă este vorba despre familie sau carieră. Şi dacă despre activitatea lui muzicală îmi vorbise pînă atunci, am fost curioasă să ştiu cît timp liber mai are şi cum îl petrece? “Sînt un om ca oricare altul”, îmi răspunde. “Îmi place să mă… pierd printre ceilalţi oameni, să fiu ca ei. Merg la ţară, la socrii mei, pe care îi ajut la lucrul cîmpului şi mă ocup de livada mea de pruni. Am aproape 200 de pruni plantaţi de mine, care acum sînt pe rod şi au nevoie de lucrări ample, pentru a da roade. Este o mare bucurie cînd mă pot ocupa de ei, cînd îi văd înfloriţi sau cu rod bogat. Şi cum «timpul liber» – în accepţiunea timpului în care nu ai de făcut nimic «ce nu suferă amînare» – aproape că nu există, sînt fericit cînd mai pot citi cîte o carte bună. În concediu, întotdeauna, profit de faptul că pot sta mai mult cu soţia mea şi plecăm în străinătate, acolo unde problemele cotidiene ne lasă în pace pentru două-trei săptămîni.”
Vocaţia
“Adevărata mea întîlnire cu scena s-a produs în anul 1978, cînd,
elev fiind, la Bistriţa, am cîştigat un concurs de preselecţie în cadrul
Ansamblului Folcloric «Cununa de pe Someş». Acolo m-am format ca solist vocal,
sub îndrumarea doamnei Elvira Botoş, căreia îi datorez foarte mult”, ne-a mărturisit
Alexandru Pugna. Cu acest colectiv artistic “al începuturilor” a avut bucuria
de a reprezenta folclorul românesc în multe ţări ale lumii…
Gulaş ardelenesc
Se taie mărunt legumele (ceapă, morcov, gulie, ţelină, cartofi), se călesc în ulei şi se adaugă puţină boia, carne (vită, porc, miel, pasăre) şi cîrnăciori afumaţi. Se pune puţină apă şi se lasă la fiert 15 minute. Se adaugă apă, bulion şi se presară piper şi sare după gust. După ce carnea este fiartă se adaugă varză, conopidă, fasole verde. Se lasă la fiert 10-15 minute, după care se pun “găluşcuţe” pregătite din aluat, se presară pătrunjel verde, frunze de ţelină şi leuştean tocate şi ardei iuţi. După 20 de minute e gata.
