Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Afirm hotarat ca Romaniei ii lipseste un Institut National al Viei si Vinului.
CATALIN PADURARU - Vinexpert
Un astfel de institut ar putea aduna o serie de specialisti - neinregimentati in nici o actiune comerciala - care sa se ocupe de clasificarea vinurilor romanesti, respectiv acordarea unor trepte reale de calitate, supervizarea concursurilor, impunerea unor norme pentru targuri, centralizarea informatiilor si a statisticilor din sectorul vitivinicol, elaborarea de strategii de marketing si comunicare la nivel national si mai ales international.
In plus, institutul ar putea pastori destinele profesionale ale unor oameni care sa adauge competentei stiintifice si componentele (obligatorii pentru domeniul vinului) care tin de cultura, istorie, comportamente sociale, psihologie si⦠anticipatie!
Suna pretentios si impovarator. Cu toate acestea, una dintre putinele sanse pe care vinul romanesc ar putea miza este organizarea unei astfel de entitati institutionalizate.
In acest context (virtual, deocamdata) viti-vinicultura ar putea insemna o sursa consistenta de castig pentru multi romani.
Direct ar fi castigul rezultat in urma efectuarii exercitiului comercial intern si extern, iar indirect s-ar traduce prin afirmarea identitatii noastre printr-un vector fantastic de comunicare - in cazul nostru - sticla cu vin.
In paralel, eforturile separate ale tuturor organizatiilor de astazi s-ar unifica sub o singura linie directoare, in castigul tuturor.
Credibilitatea deciziilor nu ar fi alterata de incompatibilitatile pe care le intalnim astazi la foarte multi membri ai diferitelor asociatii si organizatii profesionale.
Chiar si din perspectiva cumparatorului, iubitorul de vin, un astfel de institut ar fi perceput ca responsabil pentru sanctionarea eventualelor "derapaje" in alcatuirea unor ierarhii discutabile sau a exagerarilor nejustificate (si prin asta indecente) ale unor producatori inventivi.
Grija pentru protejarea unor denumiri de origine mai putin cunoscute, precum si scoaterea din anonimat a unor zone care vremelnic sufera economic, dar care au un potential imens, ar putea fi o alta sarcina a Institutului. Si pentru a nu fi considerat un utopic iremediabil, vin cu argumentul ca astfel de structuri exista atat in spatiul Uniunii Europene, cat si in cel al Lumii Noi.
Incarcat sau nu cu responsabilitati fiscale (si cel mai adesea - nu), aceste institute supravegheaza un lucru foarte important pentru vin: calitatea. Sau mai exact, intai si intai, in termeni clari - o definesc.
Aceasta definitie deocamdata noua ne lipseste.
