Intrarea în Zilele Babelor

Luna martie stă cu precădere sub semnul Babelor. Personaje mitologice, de o mare însemnătate în lumea sa­tului, Babele patronează primele 12 zile de primăvară calendaristică.

Luna martie stă cu precădere sub semnul Babelor. Personaje mitologice, de o mare însemnătate în lumea sa­tului, Babele patronează primele 12 zile de primăvară calendaristică. Prima dintre ele este cea mai puternică, dar şi cea mai urâcioasă. Cunoscută sub numele de Baba Dochia sau Marta, aşa cum se numeşte în unele zone din Muntenia sau Basarabia, este răspunzătoare pentru vremea schimbătoare. Povestea populară spune că Baba Dochia poartă nu mai puţin de 12 cojoace: şase pentru vremea bună şi şase pentru vremea rea. Când începe să ningă e semn că Dochia a început deja să-şi scuture cojoacele. “Dochia şi acum este în munţi. Nu se ştie dacă e vie sau dacă o fi murit, că nimeni n-a dat peste ea. Cică se piteşte de oameni. În mână are un toiag de corn, în care se sprijină să nu alunece.” (Th. Speranţia – “Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti”)

Câte o zi pentru fiecare

Gospodarii îşi aleg cu mic, cu mare câte o Babă, socotind că aşa cum va fi vremea în acea zi aşa le va merge tot anul. Altădată se ţin trei Babe, câte una pentru fiecare anotimp prielnic muncii agricole. Prima dintre ele reprezintă primăvara şi timpul semănatului. A doua, este vara, atunci când lucrul este în toi, iar ultima dintre ele reprezintă toamna, timpul culesului. Fiecare anotimp va fi secetos sau bogat în recolte după felul în care este vremea în cele trei zile. Gospodarii se roagă să plouă totuşi cât de puţin. Flăcăii îşi aleg câte o zi dintre cele 12. Aşa cum este vremea, aşa vor fi ­chipul şi inima nevestelor care le sunt hărăzite.

Timp de 12 zile, copiii poartă la gât un bănuţ de argint prins de un şnuruleţ format dintr-un fir alb şi unul roşu. Se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ şi are rostul de a-i proteja pe copii de boli, în special de friguri. De asemenea, le aduce noroc în viaţă. La sfârşitul celor 12 zile, ei leagă mărţişorul de un copac înflorit, ca să fie la fel de frumoşi. În alte zone, copiii le poartă până la sosirea berzelor şi de abia atunci le aruncă după ele, rostind formula magică: ­”Na-ţi negreţele/ Şi dă-mi albeţele”.

Cornuleţe cu legume

Ingrediente: 500 g făină, 250 ml apă, 25 g drojdie, două ouă, ulei, sare, 4 morcovi, 100 g mazăre, un praz, 150 g caşcaval, chimen, unt, cimbru, piper.

Preparare: Într-un vas se cerne făina, iar în mijloc se toarnă maiaua (drojdia amestecată cu puţină apă şi făină şi lăsată la crescut), apa, ouăle şi sarea. Se frământă aluatul şi se toarnă puţin ulei din când în când. Se lasă aluatul la crescut într-un loc mai cald. Se curăţă morcovii şi prazul, apoi se taie în cubuleţe. Într-o tigaie cu ulei încins se călesc legumele, adăugându-se şi mazărea. Se condimentează cu sare, piper, cimbru şi puţin chimen. Se întinde aluatul, se taie în pătrate, apoi se aşază câte puţin din umplutură. Se presară caşcaval ras sau tăiat în cubuleţe. Se formează cornuleţe şi se aşază într-o tavă unsă cu unt sau cu ulei. Se lasă în cuptor la foc potrivit.