Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O dată cu ziua Sfăntului Dumitru (26 octombrie) natura işi trăieşte ultimele clipe. Apropierea iernii şi a frigului reduce la tăcere păsările şi animalele, iar plantele incep să se usuce.
O dată cu ziua Sfăntului Dumitru (26 octombrie) natura işi trăieşte ultimele clipe. Apropierea iernii şi a frigului reduce la tăcere păsările şi animalele, iar plantele incep să se usuce. In acelaşi timp, la Sfăntul Dumitru, sau la Sămedru, se incheie ultimele inţelegeri şi se plătesc datoriile. "La Săngiorz se incaieră căinii, la Sămedru se bat stăpănii", spune inţelepciunea populară. Cu alte cuvinte, la Sfăntul Gheorghe se formează turmele de oi, se aleg căinii şi se pecetluiesc inţelegerile dintre gospodari şi ciobani, pentru ca la Sămedru să se certe stăpănii, pentru că au fost incălcate inţelegerile anterioare.
Patru zile de vară
In tradiţia populară, Dumitru este fie un cioban cu frică de Dumnezeu, fie un sfănt cu mare trecere in faţa Domnului (in ordinea creaţiei, el este al patrulea sfănt făcut de Dumnezeu). Este corespondentul Sfăntului Gheorghe şi, aşa cum cel din urmă are grijă să inverzească pădurile primăvara, primul le innegreşte frunzişul. Mai mult, cei doi sfinţi au căzut la invoială: cel care nu va face intocmai va fi ucis pe dată de celălalt. Ca să nu-şi atragă mănia oamenilor, Sămedru le oferă patru zile de vară in mijlocul toamnei. Tradiţia spune că ziua de Sfăntul Dumitru este urmată de alte patru, deosebit de frumoase şi calde, aproape nefireşti, numite şi "Vara Sămedrului". Lupii, şi in general animalele sălbatice, vor sta departe de cei care cinstesc cum se cuvine această sărbătoare. Usturoiul se pune in pămănt pănă cel mult cu o zi inainte de Sămedru, in caz contrar recolta fiind una slabă. Cei care doresc să ştie cum va fi vremea trebuie să ţină cont de inţelepciunea bătrănească: "Dacă la Sămedru e vremea aspră, va fi iarna bună, iar alţii zic că, de va fi la Sămedru vremea bună, toamna va fi lungă şi frumoasă" (Traian Gherman - "Prognosticuri"). Ciobanii au o altă metodă de a citi semnele vremii. Ei aştern un cojoc in mijlocul oilor. Dacă a doua zi dimineaţă vor găsi pe el o oaie albă, e semn că iarna va fi aspră cu oamenii şi animalele. Dacă oaia este neagră, iarna se anunţă prielnică pentru agricultură.
Citește pe Antena3.ro
Paste cu nuci
Ingrediente: pentru aluat: 450 g făină, două ouă, 100 ml apă, un praf de sare; pentru umplutură: 300 g brănză de vaci, un ou, două linguri de zahăr, scorţişoară; pentru decor: 50 g nuci, 50 g alune, 3 linguri de miere.
Preparare: Ingredientele pentru aluat se amestecă, se frămăntă, apoi se intinde o foaie mai subţire. Se taie in pătrate. Intr-un vas se amestecă brănza de vaci, oul, zahărul şi scorţişoara. Umplutura se aşază in mijlocul fiecărui pătrat de aluat, se impătureşte şi se presează marginile cu o furculiţă. Se pun pastele la fiert intr-o oală cu apă clocotită. Cănd au fiert, se strecoară şi se pun pe farfurie. Deasupra se adaugă nuci şi alune sfărămate, amestecate cu miere. Opţional se pot adăuga şi bucăţele de mere deshidratate.
