Lemnul si gastronomia!

Comuna Brebu. O casa taraneasca… Doua odai si o tinda. Intr-una dintre odai, o soba cu plita (in acest moment doar de decor, dar iarna e pusa in valoare), pe care sunt diferite obiecte: piulita, putinei, fier de calcat vechi, balanta, pendula… In alta parte a camerei - o masa cu cateva pensule aruncate, o paleta de pictor… Pe o alta masa - o bucata de lemn si scule pentru sculptat. Cam asa arata locul unde, intr-o dupa-amiaza de joi, l-am intalnit pe Viorel Popa. Sculptor.

VIZITA NEANUNTATA. Biletul de intrare - generosul Alin C., care ne conduce direct in casa-atelier. Sculptorul, un barbat avand aproximativ "doi poli de viata", cu un chip "Ã la Balzac", potrivit de statura, putin rotofei, cu parul cret, o figura joviala, zice: "Aline, ce vant va aduce? Cu ce pot fi de folos?"

"Nu talentul tau in ale cioplitului ne-a adus, ci harul in ale culinariei". Cu umor de povestitor (o combinatie intre stilul moldovenesc al lui Creanga si cel oltenesc al lui Ion Marin Iovescu), cu o voce "radiofonica", clara si coerenta, ne graieste:

"De loc sunt din Moldova. Am ajuns la Campina pentru ca aici, se stie intre cei avizati, sunt buni formatori in ale sculpturii. Mi-au trebuit cativa ani buni de pregatire pentru a reusi admiterea la Facultatea de Arte Plastice din Bucuresti. Nu este suficient doar talentul, trebuie sa muncesti asiduu pentru a ti-l pune in valoare. Dupa primul an de facultate dascalii m-au sfatuit sa aleg pictura. Mie mi se parea ca pictura este o joaca de copii, cu paleta de culori. L-am ales ca mentor pe profesorul-sculptor Iosif Constantin. Spiritul meu nelinistit, chiar zanatec, l-a suparat uneori. Am crezut ca daca ma insor mi-o veni mintea la cap. Asa ca, student fiind, mi-am aflat consoarta. Sculptura si sotia au fost lozurile mele castigatoare".

Sculptorul Viorel Popa, in atelierul sau de creatie

DE-ALE GURII. Dar, gastronomia?, ii intrerupem noi marturisirea. "Sunt gurmand, uneori chiar lacom. Se vede, nu? Imi place sa gatesc. Dar mostenit, cred, de la bunica paterna. Nu pot uita ciorba din zeama de varza. Se prepara simplu: se ia "moare" rece (pe intelesul dumneavoastra - zeama de varza), se pune ceapa cruda, in bucati mari, si cartofi fierti, taiati in patru. Chiftelele cu sos si pastrama de oaie sunt alte tentatii. Desertul, placinta cu branza dulce, m-a tentat. Acum, varsta ma indeamna la cumpatare".

Aveti vreo lucrare inspirata de gastronomie? Ne prezinta: "un peste" (aducea a calcan) si "un vrej de fasole cu pastai" (speram ca imaginea foto sa fie edificatoare). Materialul folosit: lemnul. "Aplecarea mea spre gatitul bucatelor sper sa-mi inspire si o lucrare artistica demna de a intra in cataloagele de arta".

"Sunt gurmand, uneori chiar lacom. Se vede, nu? Imi place sa gatesc. Aplecarea mea spre gatitul bucatelor sper sa-mi inspire si o lucrare artistica demna de a intra in cataloagele de arta" - Viorel Popa, sculptor

CHIFTELE DE PUI CU SOS DE ROSII

Se ia un piept de pui de tara, se spala si se toaca. Se curata un morcov, o telina mai mica, doi cartofi si o ceapa. Toate legumele se dau pe o razatoare si apoi se amesteca impreuna cu pieptul de pui. Se sareaza si se pipereaza, dupa gust. Se sparg si vreo doua-trei oua. Din aceasta compozitie se fac chiftelute si se prajesc in ulei incins. Se face un sos de rosii cu putin busuioc, zeama de lamaie si piper. Chiftelele de pui cu sos de rosii se mananca impreuna cu cartofi natur.

PASTRAMA DE OAIE

Se iau bucatile de carne de oaie, se spala si se cresteaza din loc in loc. Separat se face un mujdei de usturoi sau un bait, am putea spune. Se curata usturoiul si se marunteste. Se adauga cimbru, cateva crengute de busuioc, piper, sare si cam vreo doua pahare cu apa. Se ia o oala si se pun straturi: un rand de carne si se stropeste cu mujdei, si tot asa, pana se termina carnea. Se lasa la macerat cam vreo patru zile, dupa care se scoate carnea si se lasa o zi la zvantat. Apoi se face la gratar sau la jaratec.