Madeira I

Nu stiu astazi bautori exclusiv de Porto sau de Madeira. Oferta pentru aceste vinuri portugheze la noi in tara este ca si inexistenta. Exceptie mai fac cateva sortimente de Porto. Probabil nici in viitorul apropiat lucrurile nu se vor schimba.

Nici cererea nu este foarte mare, intrucat aceste vinuri n-au facut parte din consumul obisnuit al romanilor. Si totusi - afirmam - ca facem parte din familia europeana. As zice ca este timpul sa ne cunoastem rudele, fie ele si mai indepartate.

La inceputul secolului al XIX-lea, cand Marea Britanie si Statele Unite au devenit mari consumatori de Madeira, comerciantii au incercat sa simuleze calatoriile lungi si anevoioase de care vinurile aveau nevoie. Astfel s-au gandit sa construiasca estufas, adica sali cu etuve, unde cazi imense erau incalzite pentru a produce renumitele arome maderizate care trezisera gustul intregii lumi.

Explozia comertului cu vin a inceput cu sec. al XVIII-lea, atunci cand cererea a depasit oferta. Aceasta perioada de glorie a durat pana in 1850, atunci cand Oidium a ajuns pe insula si s-a raspandit cu rapiditate pe fundalul unui climat cald si umed. Economia insulei, bazata pe monocultura, fusese devastata, si raul cel mare inca nu venise. Dupa 20 de ani, valul puternic de filoxera a dat acestor vii lovitura cea mai puternica.

Pe langa viticultura, agricultorii practica si alte culturi, dintre care bananele si fructele de avocado. In acest climat cald si umed, viile trebuie ridicate pe bolte inalte pentru a evita bolile fongice. Astfel, efortul depus este mult mai mare, pentru ca trebuie sa te strecori printr-o increngatura vegetala pentru a aplica tratamentele necesare sau pentru a le ingriji. Daca agricultura este posibila in Madeira, acest lucru se datoreaza ploilor abundente din zonele muntoase din interiorul insulei, o cantitate de trei ori mai mare decat cea din Fuchal de pe coasta. Aceasta apa este canalizata printr-o retea de 2.000 km de rigole facute artificial, care se numesc levandas, asigurand o distributie egala a apei in toate zonele de exploatare, inclusiv la cele mai reduse areale de vii, si care permit insulei in acelasi timp sa beneficieze de electricitate.

O mare parte din vinurile de Madeira merg catre piata franceza, unde este la fel de mult folosit in bucatarie, cat si ca bautura simpla. Aceasta categorie de Madeira este facuta din tinta negra mole, adica un cepage vinifera plurivalent, dar de o slaba calitate. Vinurile de culoare roz pal sunt imbogatite cu distilat, apoi incalzite intr-un vas din estufa pana la o temperatura care variaza de la 40 la 50 de grade C, timp de minimum 90 de zile. Doar vinurile de consum sunt astfel facute dupa aceasta metoda rudimentara. Cu arome neplacute de ars, nu au nimic de-a face cu adevaratul Madeira.

Folosirea vaselor din estufa, desi ramane o activitate constanta de doua secole incoace, este inca contestata. Cele mai bune vinuri de Madeira sunt facute fara aceste estufa si fara incalzire de vreun fel.

(va urma)