Magia întoarcerilor

La 24 februarie, atunci când se sărbătoreşte Dragobetele, tradiţia spune că începe primăvara şi o dată cu ea un nou an agricol. În consecinţă, vremea este prielnică pentru o serie de gesturi şi ritualuri care să asigure fertilitatea. Importante sunt acum perechile. Oamenii se caută unul pe altul şi la fel procedează toate păsările cerului şi animalele pământului. "Se împerechează toate păsările – puii şi cele devenite stinghere din cauza vânătoarei sau a morţii în cursul anului. Dacă nu se împerechează în această zi, rămân tot stinghere, până la Dragobetele din anul viitor". (Muşlea Bârlea – "Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarul lui B.P. Haşdeu)

În pereche
În unele sate mai există şi acum obiceiul ca fetele şi băieţii să plece în păduri şi să culeagă ghiocei sau brânduşe. Important este ca toţi tinerii să râdă şi să se veselească, şi de multe ori ei se "însoţesc", considerându-se că în felul acesta tot anul vor fi iubiţi. Femeile măritate trebuie să pună mână pe unul dintre bărbaţii care le ies în cale ca să fie plăcute şi drăgăstoase până la Dragobetele din anul următor.

După rostul fiecăruia
Odată trecută iarna, toată firea începe a-şi regăsi rostul. Cloştile se întorc la cuiburi şi încep a cloci, vitele se întorc de la iesle, iar copiii de la mâncare. Oamenii ies mai mult pe afară, mănâncă mai puţin şi muncesc mai mult. De Dragobete este bine să se înceapă orice lucru, ca să fie cu spor. Femeile scutură în casă şi fac curat, ca să se ducă toate relele, iar norocul şi bunăstarea să intre pe geamurile şi uşile deschise. Tot ele leagă de gâtul copiilor un şnuruleţ roşu cu alb (asemănător cu cel al mărţişorului), pentru ca noul soare de primăvară să nu ardă pielea copiilor. Fetele fac şi ele acelaşi lucru, atârnând însă de şnuruleţ şi un bănuţ de argint.

De la Dragobete, oamenii încep a merge cu băgare de seamă prin pădure, pentru că de acum se trezeşte ursul din bârlog. Dacă îşi vede umbra, intră la loc în culcuş, socotind că nu a sosit încă vremea  lui, iar gerul nu s-a dat plecat.

Cornuleţe cu rahat
Ingrediente: 150 g făină, 100 g smântână, 100 g unt, două ouă, sare, rahat de diferite culori.

Preparare: Se face un aluat din făină, smântână şi sare. Se frământă foarte bine, apoi se întinde într-o formă foarte subţire. Se unge deasupra cu unt şi se adună apoi aluatul din patru părţi spre mijloc, în formă de plăcintă. Se întinde cu sucitorul, se lasă la rece 10 minute, apoi se împătureşte din nou. Se procedează similar de încă 6 ori. La sfârşit se lasă aluatul de pe o zi pe alta în frigider. Se taie rahatul în bucăţele, apoi se întinde aluatul şi se taie în triunghiuri. În mijlocul fiecăruia se pune câte o bucăţică de rahat. Se formează cornuleţe, se ung cu ou bătut şi se coc în cuptor. La sfârşit se presară zahăr pudră amestecat cu zahăr vanilinat.