Mai aproape de iarnă

Mijlocul lunii octombrie aduce în calendarul popular două sărbători foarte importante, care o au pe Sfânta Parascheva ca element central. Cu o vineri înainte de 14 octombrie (atunci când este pomenită Cuvioasa Parascheva), în Vinerea Mare, gospodarii se pregătesc să cinstească cum se cuvine ziua Sfintei Vineri.

Mijlocul lunii octombrie aduce în calendarul popular două sărbători foarte importante, care o au pe Sfânta Parascheva ca element central. Cu o vineri înainte de 14 octombrie (atunci când este pomenită Cuvioasa Parascheva), în Vinerea Mare, gospodarii se pregătesc să cinstească cum se cuvine ziua Sfintei Vineri. Despre aceasta din urmă se spune că este ultima mucenică care încheie şirul sfinţilor şi al mucenicilor. Ea sălăşluieşte departe de orice ţinut locuit de oameni şi are în grijă toate lighioanele sălbatice. O dată cu apropierea iernii, Sfânta Vineri se pregăteşte să cearnă fulgii de zăpadă ce vor proteja recoltele de ger.

Pregătiri de iarnă

În tradiţia populară, de acum încep pregătirile pentru iarnă. Se repară săniile şi se lasă la îndemână în şopron, sunt puse animalele la adăpost, iar oamenii încep să stea mai pe lângă gospodării. Un sfat din bătrâni spune că de la Vinerea Mare oricând poate să cadă zăpadă şi e bine ca nimeni să nu pornească la drum, ca să nu li se prăpădească din animale. Femeile culeg prune, le înşiră pe beţişoare şi le lasă aşa până când vor fi folosite la vindecarea bolilor. Se păstrează şi coliva făcută special pentru această sărbătoare, pentru că poate face multe minuni. Femeile împart pe la rude, vecini şi sărmani fel de fel de fructe, pentru că "Vinerea Mare este capul praznicelor".

Activităţi pastorale

În calendarul pastoral, de ziua Sfintei Parascheva trebuie considerate încheiate o serie de activităţi: "Deschiderea ţarinilor pentru păşunatul devălmaş, organizarea turmelor pentru iernatul transhumant, începerea coborârii oilor în zonele de iernat, angajarea ciobanilor pentru noul sezon pastoral, slobozirea berbecilor la turmele de oi, organizarea unor târguri de toamnă unde se valorificau produsele turmelor de oi, se făceau praznice pentru morţi şi se împărţeau ofrande". (Ion Ghinoiu – "Zile şi mituri") Tot în această zi, de dimineaţă, ciobanii cercetează oile pentru a vedea cum va fi vremea. Dacă oile stau strânse unele în altele, va fi o iarnă friguroasă, dacă stau împrăştiate, vor avea parte de o iarnă tocmai bună.

Tartă de legume

Ingrediente: un dovlecel, un ardei roşu, 3 căţei de usturoi, 300 g telemea de oaie, 3 ouă, două linguri de făină, două linguri de mălai, 300 g ciuperci, 100 g smântână, o ceapă, două linguriţe de praf de copt, sare, piper, pătrunjel, mărar, ulei de floarea-soarelui.
Preparare: Într-o tigaie cu ulei încins se călesc dovlecelul ras, ardeiul roşu, ciupercile, ceapa  şi usturoiul tocate mărunt. Se scot din tigaie şi se lasă deoparte. Peste ele se pun brânza telemea rasă, ouăle, făina, smântâna, mălaiul, praful de copt, sarea, piperul şi verdeaţa tocată. Se amestecă foarte bine şi se toarnă compoziţia într-o tavă unsă cu ulei. Se ţine în cuptor până când se formează deasupra o crustă.