Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ciuma, una dintre cele mai înfricoşătoare boli care a ucis prăpăd de oameni de-a lungul timpului, este reprezentată în fel şi chip în mitologia populară. Cum variantele diferă de la o regiune la alta, ea poate fi atât fiinţă hâdă înaripată, cât şi creatură înspăimântătoare, pe jumătate om şi pe jumătate animal.
Ciuma, una dintre cele mai înfricoşătoare boli care a ucis prăpăd de oameni de-a lungul timpului, este reprezentată în fel şi chip în mitologia populară. Cum variantele diferă de la o regiune la alta, ea poate fi atât fiinţă hâdă înaripată, cât şi creatură înspăimântătoare, pe jumătate om şi pe jumătate animal. “Ciuma este o dihanie nevăzută, cu un picior de vacă şi unul de om, cu coarne şi cu coase în mână, cu care seceră sufletele vitelor şi ale oamenilor” (Th. Speranţia – “Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti”). Credinţele populare spun că Ciuma este cea mai de temut creatură a pământului, mult mai periculoasă decât lupii. Dacă aceştia din urmă atacă doar atâtea animale şi oameni cât să se sature, ea le ia sufletul tuturor persoanelor care-i trec în cale. Există însă o divinitate populară care o poate ţine în frâu.
De cine se teme Ciuma?
Sfântul Haralambie, celebrat la data de 10 februarie, a primit acest “dar” de la Dumnezeu, în împrejurări cel puţin neobişnuite. “Sfântul Haralambie, care fusese dintru-întâi cioban la oi, a învăţat de la un doftor lecuirea tuturor felurilor de boli şi, tămăduind oamenii fără plată, lumea l-a făcut sfânt. Ivindu-se însă într-un rând Ciuma, oamenii au început să moară cu droaia şi, în puţină vreme, a rămas singur, singurel. Dumnezeu i-a dat atunci Sfântului Haralambie Ciuma în seamă. De atunci, el ţine Ciumele de păr, ca să nu-şi mai facă de cap, cum şi-au făcut cu ai lui” (I. Candrea – “Folclorul medical român comparat”). Din când în când, Sfântul Haralambie oboseşte, nu mai este atent, iar Ciuma reuşeşte să scape din prinsoare. Nu pentru mult timp însă, căci Haralambie o ajunge din urmă. Pentru a fi protejaţi de boli, gospodarii merg la biserică şi sfinţesc colaci, covrigi şi alte copturi. O parte dintre ele o păstrează pentru zile negre, spre a fi folosită în ritualuri vindecătoare. De asemenea, se dau de pomană colaci unşi cu miere, că să-l “îndulcească” pe sfânt şi să nu-i scape cumva Ciuma din mână. În acelaşi scop, unele femei gătesc carne de pasăre, şi apoi o dau de pomană.
Pui cu legume
Ingrediente: două pulpe de pui, doi căţei de usturoi, câteva linguri de vin alb, boia dulce de ardei, 4 ardei, 4 morcovi, 200 g năut, sare, piper, cimbru, rozmarin, ulei.
Preparare: Năutul se pune la înmuiat în apă rece cel puţin 12 ore sau de cu seara. Se lasă la fiert, schimbându-i apa de două-trei ori. În timpul fierberii se pot adăuga sare şi piper. Pulpele de pui se curăţă, se spală foarte bine, apoi se ung cu ulei şi se presară boia dulce, sare şi piper. Se aşază într-o tavă şi se lasă în cuptor. Când au început să se rumenească se stropesc cu vin şi se aşază deasupra rondele de usturoi. Pulpele de pui se servesc alături de năutul, cartofii şi morcovii fierţi. Se presară cimbru şi rozmarin proaspăt sau uscat.
