Mare adunare mare! Cabernet Sauvignon de Romănia, Cabernet Sauvignon de Chile, Cabernet Sauvignon de Noua Zeelandă, de Republica Moldova, de Franţa şi de Spania. Toate s-au adunat la 16 noiembrie la megadegustarea organizată de "Vinul.ro".
Mare adunare mare! Cabernet Sauvignon de Romănia, Cabernet Sauvignon de Chile, Cabernet Sauvignon de Noua Zeelandă, de Republica Moldova, de Franţa şi de Spania. Toate s-au adunat la 16 noiembrie la megadegustarea organizată de "Vinul.ro". Degustarea a cuprins patru categorii distincte de vinuri: cele cu preţuri sub cinci euro, cele cu preţuri cuprinse intre cinci şi zece euro, cele de peste zece euro şi cupajele. In total au fost adunate 52 de vinuri Cabernet Sauvignon cumpărate direct de pe rafturile supermarketurilor şi ale magazinelor specializate. Juriul a fost format din profesorul Liviu Grigorică, şef de lucrări la Catedra de Viticultură şi Vinificaţie din cadrul Universităţii Agronomice Bucureşti, Petre Badea, director tehnic la Institutul de Cercetări Vitivinicole din Valea Calugărească, Cătălin Păduraru, membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din Romănia şi Cezar Ioan, manager de proiect "Vinul.ro". Preşedintele juriului a fost un veteran al concursurilor internaţionale de vin, Brett A. Crittenden. Cele mai bune vinuri din soiul Cabernet Sauvignon de pe piaţa romănească sunt vinuri din Lumea Nouă, aceasta fiind concluzia juriului.
Aparte
Inedită la acestă degustare a fost organizarea. De obicei, la evenimente de acest gen participă doar cunoscători. Acum insă, degustarea a fost deschisă publicului larg. Astfel că au participat, pe lăngă somelieri şi producători, persoane publice, ca de exemplu pictorul Sorin Ilfoveanu şi actriţa Elvira Deatcu, dar şi oameni obişnuiţi, indrăgostiţi de vin sau doar curioşi. Sergiu Nedelea, somelier de marcă, consideră degustarea inedită, "fiindcă am văzut strănşi in jurul vinului pasionaţi, specialişti, artişi şi oameni obişnuiţi. Pe scurt, oameni de toate spectrele. Aşa ceva nu s-a mai făcut
la noi in ţară, decăt, poate, in perioada interbelică şi tocmai de aceea este de admirat efortul organizatorilor". Tot Sergiu Nedelea ne-a explicat că degustarea este necesară in primul
rănd producătorilor autohtoni. "In competiţie, vinurile romăneşti au intrat in competiţie cu cele străine. Astfel că evaluarea a fost una obiectivă", a precizat el.
Comunicare şi tehnologie
Cezar Ioan, organizatorul degustării, ne-a explicat că scopul acestui eveniment este invăţarea. "Vrem ca oamenii să aibă o cultură a vinului. La noi in ţară aceasta este o mare problemă. Puţini sunt aceia care cunosc vinurile şi le pot asorta cu măncarea potrivită. Noi vrem ca vinul să fie un criteriu de diferenţiere al claselor sociale. Aşa cum este maşina, haina de pe tine, ceasul de la mănă sau casa". Referitor la producătorii autohtoni de vin, Cezar Ioan ne-a explicat că marea problemă a acestora este lipsa de comunicare. Nu ştiu să işi promoveze produsele. "Este de inţeles dacă stăm să ne găndim că pănă in â90 a fost comunism şi nu se punea problema promovării, iar industria vinului a inceput să se dezvolte mai tărziu. Insă oamenii trebuie să invăţe să işi construiască un brand şi să il promoveze. In afară, firmele sunt mult mai bine dezvoltate şi, o dată cu aderarea Romăniei la Uniunea Europeană, competiţia este mult mai strănsă. Aşa că trebuie să invăţăm să promovăm vinurile romăneşti."
Am discutat şi cu Preşedintele juriului, Brett A. Crittenden. Acesta s-a arătat surprins de buna calitate a vinurilor romăneşti. Vetearan al con-cursurilor internaţionale de vin, Crittenden apreciază că solul şi strugurii romăneşti ne ajută să obţinem vinuri de calitate. Problema o reprezintă insă tehnologia, care este sub nivelul internaţional.
"Oamenii sunt entuziaşti şi bine pregătiţi din punct de vedere teoretic. Lipsa tehnologiei este insă o problemă", a spus el. Bret A. Crittenden a ţinut să sublinieze că din struguri de proastă calitate, dar cu ajutorul tehnologiei, se poate obţine un vin bun. Din struguri de calitate superioară şi cu ajutorul tehnicii, vinul poate fi insă excelent.
Demonstraţie culinară
Degustarea de vin a fost acompaniată de o demonstraţie, oferită de doi maeştri in arta culinară, Radu Nicolae şi Sandu Carpen. Meniul degustării a fost compus din diferite aspicuri şi terine, rulade, salate, dar şi purcel de lapte şi caracatiţă. Vedetele serii au fost insă mistreţul cu piper verde şi iepurele in sos de vin. Intrebat care este reţeta acestor bucate alese, Radu Nicolae ne-a spus că sunt "secrete de bucătar". După ce a lucrat in mari restaurante din Germania, Israel, Bahrem şi Italia, bucătarul nostru a adus secretele cu el in Romănia. De altfel, Radu Nicolae ne-a declarat că romănii gustă din plin reţetele internaţionale, in special cele din Italia şi Franţa, salatele fiind la mare căutare printre doamne - de exemplu, salata cu rucolla sau salată iceberg. Romănii işi amintesc insă de bucatele tradiţionale mai mult de Sărbători. Astfel că sărmăluţele, toba, lebarwurşti-ul, săngeretele şi caltaboşul sunt servite iarna. Străinii, in schimb, sunt curioşi să guste măncărurile noastre. Maestrul ne explică fenomenul: "Curiozitate şi puţin snobism, plus că acum se poartă siluetele subţiri". Un lucru e cert: romănii sunt mari gurmanzi. Dovadă stă şi seara de 16 noiembrie, cănd bucatele au fost "linşate" in aproximativ două ore. Intr-adevăr, pe lăngă vinul bun, delicatesele au mers ca unse.
"Pe voi, romănii, vă ajută solul şi strugurii care sunt de calitate superioară. Urmează să importaţi tehnologie de la alte state mai dezvoltate şi să vă pregătiţi oamenii să o folosească"
Brett A. Crittenden, oenolog