În miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, la 2 aprilie, creştinii se străduiau să nu uite vechile obiceiuri şi ritualuri.
În miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, la 2 aprilie, creştinii se străduiau să nu uite vechile obiceiuri şi ritualuri. La jumătatea distanţei dintre Lăsatul Secului şi Învierea Domnului se află Miezul Păresimilor, sărbătoare populară caracterizată de cercetători ca având o “doză masivă de demonism”. Numele pe care îl mai poartă această sărbătoare, “Miercurea Numărătoarea Ouălor”, este oarecum edificator asupra a ceea ce se petrece în această zi.
Un ou, o mie
Dimineaţa, înainte de a începe orice altă treabă, femeile adună ouăle din cuibare, apoi le numără. În timpul acesta ele au grijă să spună, în loc de un ou, o mie. Rolul acestui ritual nu este atât de a vedea câte ouă s-au adunat, ci pentru că, în felul acesta, găinile vor avea din ce în ce mai multe ouă. De asemenea, se crede că prin acest ritual vor fi protejate păsările din curte şi va fi belşug. “Un ou dacă are îl numără până la zece şi înapoi. Femeile îşi numără ouăle strânse şi apoi spun pe la vecine, având convingerea că până la Paşti au să se înmulţească. Dacă nu s-ar spune sau s-ar spune minciuni, ouăle n-au să se mai înmulţească.” (Th. Speranţia – “Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti”) Ouăle strânse începând din această zi pot fi puse la clocit, însă “nu se lucrează, că se desclocesc cloştile”. Dacă ouăle numărate reprezintă un număr par, atunci e semn că fata din acea casă se va mărita curând.
Nerespectarea interdicţiei de a lucra atrage după sine o serie de nenorociri. Cea mai amarnică dintre ele este reprezentată de durerile de cap puternice, care pot duce până la sminteală, gospodarii lovindu-se cu capul de pereţi. Alteori, cei care lucrează sunt păgubiţi de diferite lucruri din gospodărie sau “le merge îndărăt”. Femeile se feresc să ţeasă, existând credinţa că li se vor încâlci firele vieţii şi vor muri anul viitor. În schimb, doar în această zi este permisă folosirea uleiului la prepararea mâncărurilor, înlocuindu-se astfel preparatele fierte.
Salată de legume
Ingrediente: 100 g ciuperci, 100 g orez, un ardei gras verde, un ardei gras roşu, 100 g fasole verde, două roşii, 50 g seminţe de floarea-soarelui, 50 g porumb, pătrunjel, curry, cimbru, oregano, sare, piper, ulei de măsline.
Preparare: Orezul se pune la fiert într-o oală cu apă în care s-au adăugat sare şi câteva picături de ulei. După ce a fiert se scurge şi se amestecă bine cu un praf de curry. Într-o tigaie cu ulei încins se călesc ciupercile, ardeii graşi tăiaţi în cubuleţe, fasolea verde, roşiile tocate, seminţele de floarea-soarelui şi boabele de porumb scurse de zeamă. Se adaugă orezul peste legume şi se condimentează cu sare, piper, cimbru şi oregano. Se presară pătrunjel tocat şi se poate turna puţină apă dacă este necesar. Salata se serveşte caldă, cu felii de pâine prăjită.