"Migraţia măslinului" intre istorie şi legendă

A fost o surpriză pentru noi să descoperim in apropiere de localitatea Prinos, din Insula Thassos - situată, peste apă, chiar in faţa Kavalei continentale - , un muzeu dedicat măslinului.

A fost o surpriză pentru noi să descoperim in apropiere de localitatea Prinos, din Insula Thassos - situată, peste apă, chiar in faţa Kavalei continentale - , un muzeu dedicat măslinului. Deschis doar de căteva luni, din iniţiativa unui producător local de ulei extravirgin organic (care mizează atăt pe plantaţii de măslini ingrijite după principii ecologice, căt şi pe extragerea la rece a uleiului de măsline, după metode tradiţionale), muzeul propune o incursiune fascinantă in istoria multimilenară a măslinului.

Arbori eterni

Pentru că măslinul este o plantă care nu supravieţuieşte la temperaturi joase, mulţi experţi cred că acesta s-a reintors in Grecia după perioada glaciară. Şi asta pentru că la Santorini au fost descoperiţi, in straturile profunde, măslini fosilizaţi despre care se crede că datează de 37.000-50.000 de ani. In perioadele glaciare şi interglaciare, măslinul "s-a refugiat" in Orientul Apropiat, pe coastele de est ale Africii de Nord sau in zonele de sud-est ale Peninsulei Iberice. Dar a revenit in Europa mediteraneană o dată cu creşterea temperaturii. Cercetări efectuate in Peloponez, Navarino şi Messenia au identificat polen de la florile de măslin care datează din perioada mezolitică (9300-7900 i.Hr.), in vreme ce probe similare, provenite din Palestina, datează din preajma anului 19.000 i.Hr. Interesant este că "migraţia măslinului" nu a fost "regizată" de om, ci de… păsările migratoare. Cel puţin acestea sunt supoziţiile specialiştilor.

Mărturii istorice

Există probe arheologice care arată că măslinul fusese "domesticit" in perioada 5400-4400 i.Hr., in Creta, şi in 3700-3000 i.Hr. pe coastele de nord ale Mării Egee. Totuşi, abia in cel de-al treilea mileniu i.Hr. putem vorbi despre plantaţii importante de măslini şi despre producerea uleiului de măsline in cantităţi mari, destinate comercializării. Asta inseamnă că omenirea consumă ulei de măsline de cel puţin 4.500-5.000 de ani, acesta fiind, alături de vin, unul dintre principalele ingrediente care se produceau, prin tehnologii specifice, şi se stocau pentru perioade lungi de timp de către om.

Intrebuinţări

Morile de ulei primitive foloseau de obicei o cavitate de piatră (asemănătoare cu o piuă), in care măslinele erau zdrobite cu o altă piatră. In Grecia, cea mai veche piatră de moară descoperită datează din preajma anului 3000 i.Hr. şi a fost găsită in Creta. In palatul de la Zakros, arheologii au găsit şi un bol de ceramică plin cu măsline fosilizate, datănd de la jumătatea celui de-al doilea mileniu i.Hr., care atestă faptul că deja, in acea perioadă, măslinele erau folosite in diferite ritualuri religioase şi funerare.

De asemenea, uleiul de măsline era utilizat la iluminat. Incă de la inceputul mileniului II i.Hr., era pus in sfeşnice de piatră sau de bronz sau in lămpi din lut ars. Această practică s-a intins pănă tărziu, in epoca bizantină. Era folosit, de asemenea, parfumat cu diferite esenţe, după baie, in vreme ce atleţii greci işi ungeau trupul cu ulei de măsline inaintea exerciţiilor sau probelor olimpice. Se spune, de asemenea, că Herakles (Hercule), fondatorul Jocurilor Olimpice, ar fi plantat primul măslin la Olimpia, incetăţenind obiceiul de a fi oferită o ramură de măslin căştigătorului competiţiei.

Interesant este că uleiul de măsline grecesc era apreciat in tot bazinul mediteranean şi dincolo de acesta. Imbuteliat in amfore cu pereţii groşi, era transportat in cantităţi foarte mari către cele patru zări ale lumii cunoscute in Antichitate. Vasele de tip micenian, folosite la transportarea uleiului de măsline, sunt pictate pe pereţii mormăntului faraonului Ramses al III-lea, la Luxor, in Egipt, fapt ce confirmă exportul masiv al uleiului grecesc, considerat a fi de o calitate superioară, ceea ce făcea din el o… valută foarte puternică. Practic, multe tranzacţii se făceau nu in drahme sau in talanţi, ci in… amfore pline cu ulei.

Bineinţeles, nu ar trebui uitat faptul că era folosit in gastronomie, multe dintre reţetele străvechi grecii preparăndu-le şi astăzi.

Măslinul in artă

Cele mai vechi informaţii scrise despre măslini le avem din preajma anului 1300 i.Hr. şi sunt conţinute pe tăbliţele de la Micene, fiind notate cu scrierea lineară B. In artă, avem reprezentări legate de acest subiect pe vase de ceramică incă din secolul VI i.Hr. precum culegerea măslinilor sau efebi ungăndu-şi trupul cu ulei de măsline ş.a.; in vreme ce Homer, in Odiseea, vorbeşte despre măslinii ale căror coroane filtrau lumina, oferind umbră eroilor obosiţi. Ramurile lui, cu frunze şi fructe, au devenit apoi decoraţiile preferate, fiind folosite pe vase, coroane, coloane, diverse obiecte miniaturale, dar şi pe bijuterii.