Minunea din deal de la Bixad

De cum intri in satul Bixad, orizontul iti este umplut de o semeata manastire aflata undeva pe un deal. Nu sta ascunsa privirilor, ci se cere vizitata, isi cheama de sute de ani credinciosii la rugaciune. La inceput altar de inchinare al dacilor, manastirea Bixad sta astazi sub hramul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Arhimandritul Emanuil Rus, staretul manastirii, a cercetat "povestea" locului si a scos la iveala date extraordinare despre istoria tumultuoasa a manastirii.

Lacasul de cult exista inca de la 1614, cand insusi domnitorul Moldovei, Stefan Tomsa, il instiinteaza pe capitanul Satmarului, Andrei Doczy, ca romanii din aceasta parte a tarii isi cautau un episcop. In scrisoarea domnitorului, lacasul de la Bixad apare mentionat ca schit al Manastirii Vetis: "Tot asa in timpul nostru si chiar acum din nou, prin scrisoare, ne-au comunicat ca n-au episcop si sa le trimitem din tara noastra. Tot din acest timp, langa Satu-Mare, se afla o manastire la Vetis, cu un schit apartinator in codrii de stejar din Bixad", scria Stefan Tomsa.

TRANSFORMARI. La 1648 si in anii urmatori, este atestat in Bixad preotul ortodox Popa Ilies, un slujitor cu aleasa stiinta de carte, care se semneaza in mai multe randuri pe un exemplar al Cazaniei lui Varlaam. Insa nu peste multa vreme isi fac aparitia in Satmar si Oas emisarii catolici, dintre care istoria il consemneaza pe arhimandritul Isaia. In 1701, insotit de alti trei calugari, acesta i-a alungat pe calugarii ortodocsi, instalandu-se aici. La 15 mai 1703 a urmat riposta osenilor, arhimandritul fiind ucis, iar manastirea incendiata.

SCHIMBARI. Vremurile tulburi au facut ca in lacasul de cult sa isi afle apoi rostul niste calugari bazilitani, de origine ruteana. Parintele Emanuil Rus spune ca atunci cand au plecat acestia au luat cu ei tot ce s-a putut, o mare parte dintre bunurile manastirii aflandu-se si astazi intr-un muzeu din Ucraina. La 1850 Manastirea Bixad figura ca loc de resedinta pentru protopopiatul ortodox al Tarii Oasului.

EPOCA MODERNA. Dupa Marea Unire de la 1918, lacasul de cult a fost redobandit de oseni, organizandu-se ca manastire greco-catolica, aflata sub jurisdictia Episcopiei din Gherla. In perioada interbelica, monahii de aici au construit o moara, ateliere de tamplarie, au infiintat o tipografie. Calendare, scrieri si carti cu continut bisericesc si moral religios au fost tiparite la Bixad. Printre acestea se numara si un almanah in care erau notate sfaturi pentru agricultori, menit a fi de folos taranilor din zona. In paginile acestuia se aflau de asemenea sfaturi de medicina naturista si invataminte teologice.

In anul 1948, dupa desfiintarea Bisericii Romane Unite, a fost numit staret al Manastirii Bixad arhimadritul Ioan Dinu, vicarul eparhial al Oradiei. Dupa sase ani, lacasul a fost inchis, aici infiintandu-se o casa de odihna a sindicatelor miniere, apoi un preventoriu pentru copii. A fost redeschisa in primavara anului 1989, in ziua de 25 martie, de Buna Vestire.

VIATA MONAHALA. Istoria si-a pus amprenta asupra acestei manastiri. Strada pe care se afla, a Preventoriului, aminteste de vremurile triste care au trecut peste ea. Insa cei noua calugari care slujesc acum au transformat-o intr-o bijuterie. Mai este de lucru, dar schimbarile se vad. Au o gradina a lor, au animale pe care le ingrijesc si care ii ajuta sa supravietuiasca. Staretul afirma ca nu a cerut nimic de la nimeni, pentru ca, spune el: "Daca oamenii cred in tine si le insufli credinta, vin ei la tine si te ajuta".

Asa s-a intamplat si cu cele doua batrane care ii ajuta pe monahi la bucatarie. Le prepara bucate, in mare parte cu legume din gradina sau din carnea animalelor pe care ei le cresc. Cum in zona nu prea se obisnuieste pescuitul, calugarii mananca mai ales carne. Insa posturile sunt tinute cu sfintenie, la fel ca si orele de rugaciune.

La Bixad, colo-n deal,
In frumosul nostru Ardeal,
In marginea satului
Sade Maica Domnului.
"La Bixad, colo-n deal"
poezie populara

ICOANA FACATOARE DE MINUNI

Credinciosi din toate zonele tarii, dar si straini, vin la Manastirea Bixad pentru a se ruga la Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului. Staretul Emanuil Rus isi aduce aminte cum, in 1996, "s-a vindecat un olog care era la pat de sapte ani. A stat o noapte in fata icoanei si s-a rugat. Era in ziua de 15 august". Apoi, in 2004, prin rugaciunile si postul familiei, un bolnav de cancer in ultima faza si-a revenit complet. Dupa un an, intreaga familie a venit la Bixad sa-i multumeasca Maicii Domnului pentru minunea pe care a facut-o. Potrivit legendei, acest odor bisericesc a fost inchinat sfantului lacas de un pastor, care a aflat-o sapand o fantana. O vreme, dupa ce a fost adusa la manastire, icoana se intorcea la locul de taina, dar rugaciunile calugarilor au facut-o sa ramana in lacasul de cult de la Bixad.

VASILE FINTA

Pentru ca sa induplece regimul comunist sa redeschida manastirea a fost nevoie de multa munca de convingere. Vasile Finta, satean din Bixad, a ajuns pana la Ceausescu. Nimeni nu a crezut in reusita lui, insa om cu fler, Finta a reusit. Circula multe legende pe seama cuvintelor care l-au convins pe Ceausescu. Insa staretul Emanoil Rus spune ca Finta i-ar fi promis ca se vor strange toti satenii si o vor darama, pentru ca le este rusine ca in lacasul sfant se afla un preventoriu pentru copii.