Moşii de Cireşe

Cu o zi înainte de Rusalii, în Sîmbăta Moşilor (14 iunie), morţii se trezesc şi pleacă pe drumul către Valea cu Dor.

Pînă la amiază, doar în bucătării mai este forfotă. Gos­podinele pregătesc mîncarea ce va fi dată de pomană, iar copiii aşteaptă cuminţi să primească şi ei din bucatele puse în cuptor. De-abia după ce soarele este la amiază, oa­menii se pornesc către treburile lor, pe cîmp, în livezi sau la păşuni. Cultul morţilor este atît de important pentru români, încît tradiţia populară a instituit o zi întreagă în care cei trecuţi pe lumea cealaltă se pot bucura de ofrandele pămîntenilor.

Valea cu Dor

Cu o zi înainte de Rusalii, în Sîmbăta Moşilor (14 iunie), morţii se trezesc şi pleacă pe drumul către Valea cu Dor. Acolo se înfruptă din tot ce au primit de pomană de-a lungul anului: farfurii cu mîncare şi ulcele cu vin, ţuică sau lapte. Cei care au fost uitaţi şi nu găsesc nimic se întristează peste măsură, iau un pumn de pămînt şi pleacă de unde au venit. Pentru ca ofrandele să fie bine primite, femeile se feresc să toarcă (ca “să nu se întoarcă colacii de la morţi îndărăt”) sau să arunce gunoiul afară din casă (tot praful şi mizeria ar cădea în gurile căscate ale morţilor care aşteaptă să primească de mîncare). De asemenea, “nu se mătură, că se dă praf în ochii morţilor, care stau după uşă, pînă a doua zi, cînd, după terminarea liturghiei, îşi iau zborul către cer”. (Th. Speranţia – “Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgîneşti”)

Ofrande alimentare

Femeile pregătesc colaci şi plăcinte, iar dintre ele, primele scoase din cuptor vor fi date de pomană împreună cu un vas de lapte, ceapă şi usturoi verzi. Pomana o împart fetele îmbrăcate în haine de sărbătoare şi care au grijă să împodobească vasele cu flori şi crenguţe de plante verzi. Alte femei dau de pomană apă proaspătă din fîntînă, nu înainte de a pune un bănuţ pe ghizdul fîntînii, ca să fie pomana primită. Este foarte important ca de Moşi casele să miroasă cît mai plăcut a mîncare gustoasă. Se folosesc diferite feluri de carne şi legume, iar apoi se aşază în străchini noi de lut. Pentru a-i bucura pe copii, pe masă se pun din loc în loc grămezi de cireşe.

Casele se împodobesc cu crenguţe de tei care se aşază la icoane, la uşi sau la ferestre. După trecerea Rusaliilor se păstrează aceste crengi, urmînd a fi aruncate afară atunci cînd e pe cale să bată grindina.

Prăjitură cu cireşe

Ingrediente: pentru blat: 250 g unt, 500 g zahăr, o cană de lapte, 4 ouă, 200 g făină, 5 linguri de cacao, un plic cu praf de copt, o sticluţă de rom, scorţişoară, o lămîie; pentru cremă: 500 g brînză de vaci, 200 ml frişcă, 90 g zahăr pudră, două pliculeţe cu zahăr vanilinat, 200 g cireşe.
Preparare: într-un vas se topeşte pe foc untul, apoi se adaugă zahărul, laptele şi cacaua. Se omogenizează, iar după ce a dat un clocot se pun deoparte 15 linguri (glazura). Cînd s-a răcit compoziţia rămasă în vas se adaugă gălbenuşurile, unul cîte unul, făina, praful de copt stins cu puţină zeamă de lămîie, albuşurile bătute spumă, jumătate din esenţa de rom şi scorţişoara. Se coace blatul într-o tavă unsă cu unt şi tapetată cu făină. Cînd s-a răcit se taie blatul în trei şi se unge fiecare felie cu crema de brînză, în care s-au adăugat jumătăţi de cireşe fără sîmburi. Se suprapun feliile, iar deasupra se toarnă glazura fierbinte. Se decorează cu cireşe, fulgi de cocos sau migdale.