Muntele cu noroc

Precis nu mi-am ales cel mai bun anotimp ca sa merg in Muntii Vrancei… Asta imi repeta intr-una dom’ Vicentiu, in vreme ce masina inainteaza spre Lepsa, spre manastire… Tinem apa Putnei si, la un moment dat, imi spune: "Dati un semnal aici, sa stie ca am trecut in sus…" Claxonul suna prelung. Dom’ Vicentiu imi explica: "E cineva de la noi, din turismul rural. O sa ne-astepte cu ceaiul fierbinte cand ne intoarcem". E drept, nu ne-am ales cel mai bun anotimp. Zilele Dochiei, in muntii ce poarta numele feciorilor Vrancioaiei… Fulgi si vantoase de inceput de martie… Un ceai fierbinte e numai bun.

UN CEAI FIERBINTE. La intoarcere (despre manastire va voi scrie eu alta data, poate chiar saptamana viitoare) oprim sub munte, la pensiunea cu pricina. Doamna Gina Melinte nu este chiar un om al locului. "Sunt de felul meu din Bucuresti, dar m-am maritat la Galati si am ajuns dunareanca. Veneam cu primul meu sot - Dumnezeu sa-l ierte - in fiecare vara in munti. Ne placeau locurile astea si ne-am spus ca la pensie o sa ne retragem aici. Asta am si facut. Aer curat, flori multe si prieteni buni. Ce ne-am fi putut dori mai mult…"

Bem din ceaiul cu aroma de fructe de padure. Livingul in care ne-a primit e plin de flori, o mica sera care sfideaza gerul de-afara. Ne pune dinainte un platou cu prajituri. "Daca stiam ca veniti, va pregateam ceva deosebit. Dar tot am o surpriza pentru dumneavoastra: stiti de unde am reteta pentru prajitura asta? Din Jurnalul de Bucatarie. Cand imi place ceva, nu ezit si incerc si eu, le dau si celor care vin sa-si afle gazda de vacanta aici…" Omagiul primului sot e numele vilei din spate, cea in care ne gasim si noi. Cel de al doilea sot, galatean si el, a preluat fara rezerve sarcinile gospodariei. Oamenii se simt bine aici. Poate sa fie de vina si apropierea de tainicul "munte-piramida", despre care se crede ca are proprietati energo-terapeutice. Ori locurile cu adevarat fabuloase: cascada Putnei, rezervatia naturala Cheile Tisitei, Manastirea Lepsa, cea cu icoana facatoare de minuni… "Aici, sub munte, e norocul meu", ne spune doamna Gina. Cum sa n-o crezi, observand biletelele cu citate optimiste, calde, imprastiate prin toate colturile casei: la oglinda, langa un leandru inflorit ori in bratele unui Buda enorm!

Livingul pensiunii, o mica sera ce sfideaza frigul de afara

OSPETIE. In curte, cativa oaspeti de iarna ai pensiunii au pregatit deja cele trebuincioase pentru un gratar. "La noi, oamenii se simt liberi, se simt acasa. Le gatim si noi, dar daca vor, oricand pot sa-si pregateasca ei ceva. Cei care vin la noi nu mananca sofisticat, ci prefera bucate simple si gustoase. De cascaval pane s-a saturat lumea. Noi ne-am axat pe sarmalute cu frunze de varza, pastrav pane, piept de vita la tava, asezat pe un pat de ceapa, morcovi si gogosari, cu garnitura de cartofi fierti. Cu felul asta de mancare avem mare trecere. Secretul? Ceapa multa, tinuta in apa rece o ora, apoi pusa intr-o tava de lut. Vine apoi randul morcovilor taiati rondele si al gogosarului proaspat. Pentru iarna, il tai felii si il bag la congelator. Pieptul de vita are si el secretul lui…" Aici se opreste o clipa: "Nu ati vrea mai bine sa va dau reteta? Asta si alte vreo cateva…" Acceptam. In definitiv, acesta era si scopul vizitei noastre acolo… Retetele si ceaiul care sa ne incalzeasca.

"Ne placeau locurile astea si ne-am spus ca la pensie o sa ne retragem aici. Asta am si facut. Aer curat, flori multe si prieteni buni. Ce ne-am fi putut dori mai mult"

SANZIENELE

Stiu, e prea devreme sa vorbim despre Sanziene. Totusi, doamna Gina Melinte, gazda noastra de la Lepsa, insista. "Daca ati sti cum arata locul asta vara! O coasta parfumata de sanziene. Sunt atat de multe si atat de frumoase, incat eu m-am gandit ca trebuie sa facem ceva sa le punem in valoare. M-am vorbit si cu alte vecine, sa initiem o sarbatoare, din acest an. Vom intinde fete de masa inflorate si fiecare va aduce cate un fel de mancare. Cu timpul, va deveni un punct de atractie: Sarbatoarea Sanzienelor la Lepsa!"

RETETE VRANCENE

PASTRAVI PANE CU SMANTANA Ingrediente: doi pastravi de 200 g fiecare, 100 g smantana, 100 g pesmet, 50 g unt, 100 ml ulei, sare, piper. Preparare: Pastravii se curata, se sareaza, se freaca bine cu unt si se imbraca in smantana. Se dau prin pesmet, apoi prin smantana si iar prin pesmet. Se prajesc in ulei fierbinte, pana cand se rumenesc. PIEPT DE VITA PE PAT DE CEAPA SI MORCOVI Ingrediente: 500 g piept de vita, 400 g ceapa uscata, 200 g morcovi, 200 g gogosari, piper, ulei, doua linguri cu mustar, 200 ml vin. Preparare: Pieptul de vita se portioneaza si se pune cu o zi inainte intr-un bait din: apa, ulei, piper, mustar, vin sec. Ceapa se taie julien si se tine in apa rece timp de o ora. Apoi se asaza pe fundul unui vas de lut sau a unui vas de Jena. Se pune deasupra morcovul taiat rondele. Pieptul de vita se da putin in fiert in apa cu ulei. Se scoate apoi si se asaza pe acest pat de ceapa si morcov. Deasupra se pune gogosarul, se toarna o parte din baitul in care a stat carnea, se mai condimenteaza (daca este cazul) si se pune capacul. Se lasa sa fiarba inabusit aproximativ o ora. BORS DE IARNA DIN LEGUME Ingrediente: 300 g castraveti murati, 100 g ceapa uscata, 100 g morcovi, 300 g cartofi, o telina mica, o radacina de patrunjel, 100 ml ulei, cateva linguri cu verdeata tocata (marar, leustean si patrunjel), o crenguta de cimbru, sare, bors de putina dupa gust. Preparare: Zarzavatul se curata, se spala, se da prin razatoarea mare, se pune intr-un vas cu ulei si se inabusa 10 minute, apoi se stinge cu apa clocotita, se arunca in el o crenguta de cimbru si se lasa sa fiarba. Separat, se pun la fiert castravetii curatati de coaja si de seminte si taiati felii. Se adauga in bors cand zarzavatul este fiert. Se potriveste de sare. Se adauga bors de putina, dupa gust, pentru a fi mai acru. Se presara verdeturile tocate.