Muzeul alimentaţiei

La Vevey (Elveţia) am zăbovit căteva ceasuri in cel mai surprinzător muzeu din lume: Alimentarium(Muzeul Alimentaţiei)

Comportamentul uman poate fi inţeles prin evoluţia istorică a alimentaţiei. De ce măncăm intr-un anumit fel in Romănia sau in altă ţară? De ce ne hrănim diferit in varii momente ale anului şi cum se face că habitudinile nutriţionale ale omului de astăzi nu coincid cu cele ale inaintaşilor noştri? Care sunt tendinţele pentru viitor? La aceste intrebări am găsit răspuns zăbovind căteva ceasuri in cel mai surprinzător muzeu din lume: Alimentarium. La Vevey (Elveţia), in Muzeul Alimentaţiei (amenajat in clădirea unui fost hotel despre care se spune că l-ar fi găzduit pe Charlie Chaplin - de altfel, actorul, in bronz, veghează asupra edificiului), aveam să descoperim un loc fabulos şi un om extraordinar, care ne-a fost ghid prin "universul hranei omului".

"Alimentarium este un muzeu interdisciplinar - biologie, istorie, etnografie, antropologie" - ne-a precizat dintru inceput dr Martin R. Schärer, directorul Fundaţiei şi al Muzeului Alimentarium din Vevey. "Pentru a-i ajuta pe vizitatori să inţeleagă mai bine situaţia actuală, noi le prezentăm aspecte ale istoriei alimentaţiei umane, prin situaţii concrete de odinioară. In secolele trecute, omul avea un fel aparte de a se alimenta, care depindea de ciclul natural al recoltelor. Acest cerc a devenit cu timpul linear, pentru că oamenii au inceput să cumpere de pe piaţă, şi nu să producă ei inşişi anumite produse prime necesare in prepararea hranei. Acest lucru a determinat schimbări comportamentale fundamentale. După anii ’40 şi, mai ales, in ultimele decenii, vorbim despre o mondializare şi in domeniul alimentar. Ceea ce este interesant e că această mondializare nu exclude contrariul. Putem mănca o mulţime de lucruri aduse de pe alte continente, din cealaltă emisferă, dar nu renunţăm la produsele noastre tradiţionale."

Ceva suculent in farfurie

Celor care se tem că, intr-o zi, vom ajunge să ne luăm prănzul, precum astronauţii, din pastile in care sunt concentrate fel de fel de măncăruri, dl Martin R. Schärer le dă o veste bună: "Acest lucru nu se va intămpla niciodată! Omul va mănca pilule doar in situaţii extreme - in spaţiu etc. Şi asta pentru că a mănca inseamnă mai mult decăt a-ţi umple stomacul. Nu inseamnă doar a-ţi completa nevoile nutriţionale, ci şi o plăcere, o participare socială la actul de a mănca. Gestul simplu de a te hrăni conţine in el şi valoare de comunicare. «A mănca» inseamnă fără indoială «a comunica», iar cu pilula nu se poate face această comunicare. A te hrăni inseamnă şi a mănca cu ochii, cu toate simţurile… A mănca un preparat care are gust, care miroase bine etc. Toate acestea au un rost şi nu va exista niciodată faimoasa pilulă". Care va fi alimentaţia omului peste 100 de ani? "Nu ştiu, nu sunt profet", răspunde interlocutorul nostru. "Poate se vor descoperi noi plante sau noi reţete, dar, după mine, intotdeauna va exista ceva suculent in farfurie!"

"Cuisiner, manger, acheter, digérer"

In 2002, cănd Alimentarium implinea 17 ani, a fost deschisă noua expoziţie permanentă a muzeului, intinsă pe două niveluri şi avănd tema: "A găti, a mănca, a cumpăra, a digera". Sectorul "cuisiner" prezintă istoria focului şi tehnicile de preparare a hranei, diferitele transformări prin care trece hrana in timpul preparării, precum şi o mare bucătărie demonstrativă. Sectorul "manger" scoate in evidenţă relaţia dintre om şi alimente, vorbeşte despre post, echilibru alimentar şi incearcă să conjuge timpul in funcţie de momentele din zi dedicate mesei. Sectorul "acheter" tratează subiecte precum: consumul de alimente, securitatea alimentară, fabricarea tradiţională şi industrială, comercializarea alimentelor etc. In fine, in ultimul spaţiu se explică cum se face digestia şi care este rolul metabolismului.

Prezenţe romăneşti

Pentru Martin R. Schärer, Romănia nu reprezintă o "gaură neagră". In anul 1996, sub genericul "La vie, la mort, le pain", Muzeul Naţional al Agriculturii de la Slobozia (Ialomiţa) a prezentat, la Vevey, la standul romănesc, rituri şi ceremonialuri care au in miezul lor "păinea cea de fiinţă". Alte colaborări cu instituţii romăneşti sunt dorite de muzeul elveţian, tot aşa cum există interes pentru intrarea in patrimoniul Alimentarium a unor piese care să vorbească despre civilizaţia (gastronomică) neamului nostru.

Piramida alimentară

Aşa cum este ea prezentată in primul sector al expoziţiei permanente de la Alimentarium - piramida alimentară vizează o hrană echilibrată şi variată. Ea garantează un aport suficient de energie şi de nutrimente. Pe de altă parte, corpul nu are nevoie de toate nutrimentele in aceeaşi cantitate, pe intreg parcursul vieţii, acestea variind, de asemenea, şi in funcţie de starea de sănătate a organismului. Alimentele aflate la baza piramidei - apa, ceaiul, legumele şi fructele - trebuie consumate in cantitate mai mare decăt cele aflate către vărful piramidei: carnea, alcoolul, cafeaua ş.a. Diversitatea alimentelor din cuprinsul aceleiaşi grupe, in schimb, cauţionează o succesiune variată a meselor, fără riscul de a lăsa pe dinafară, la un prănz, vreunul dintre elementele nutritive necesare organismului. Un program informatizat permite vizitatorului să afle căt mai multe despre alimentele ce se inscriu intr-una dintre grupe şi calităţile lor.