Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
'Tara Bascilor este renumita pentru mancarea buna, talentul bucatarilor si calitatea carnii. Numai in orasul meu (San Sebastian – n.n.) sunt trei restaurante cu trei stele Michelin', isi incepe Imanol Jaka povestea. De mic a trebuit sa munceasca pentru a-si intretine familia si a ales acest drum pentru ca a fost fascinat de carnea de vaca si de savorile ei. 'Cunoscutii mei spun ca fac ceea ce-mi place, dar eu ii contrazic, zicandu-le ca imi place ceea ce fac', spune Imanol, un simpatic expert degustator (al produselor din carne de vaca – !!!), care aduce cu el in capitala noastra nu numai retete alese, ci si pofta incredibila de viata pe care o au bascii.
Secrete culinare basce
Din ianuarie pana in aprilie, bascii au obiceiul sa se stranga laolalta si sa-si impartaseasca tehnici si secrete de preparare a carnii. Fac gratare afara si sunt incantati sa imparta cu ceilalti bucata de carne fripta cu tot dichisul. Conversatia este intretinuta si de cidru, bautura traditionala din mere, usor acidulata si slab alcoolizata.
Prepararea carnii, dupa metoda basca, este simpla, dar sunt cateva conditii de care se tine seama. 'Noi alegem sa folosim carnea celor mai batrane si mai grase vite din toata lumea, spre deosebire de francezi, spanioli, germani, care le prefera pe cele tinere. Desi carnea este foarte tare, daca urmezi intocmai tehnicile de preparare, textura ei devine cu adevarat fina. Se iau bucati de 5 cm, se pun la macerat cu sare, la o temperatura de 15-20 grade Celsius.
Apoi se asaza pe foc sau pe plita, la o temperatura de 170 grade Celsius. Bucatile de carne se lasa 4 minute pe o parte, se intorc si, pe partea deja rumenita, se pune muta sare grunjoasa si se mai lasa inca 4 minute. Apoi, se scutura de sare, se scoate de pe os, se taie in bucati cam de 3 cm latime, care se asaza, in forma de floare, pe un platou, incalzit in prealabil', spune Imanol. Nu este nevoie de nici o garnitura, se poate servi cu ceapa verde proaspata sau cu ardei copti, preparati dupa o reteta, de asemenea, traditionala.
Imanol spune ca mancarea trebuie sa fie obligatoriu fierbinte sau calda. Chiar si salata de ardei este calduta. Reteta o aflam tot de la el: 'Cei mai buni ardei capia, cunoscuti in toata lumea, ii intalnim in regiunea Lodosa. Aici, in Romania, ii aducem in borcane sigilate. Peste ei se pune ulei de masline si sare si se fierb la foc mic, timp de doua ore. Acesta este secretul pentru ca zaharul sa iasa din ardei', adauga Imanol. El crede ca o mancare este buna atunci cand nu obosesti mancand si cand a doua inghititura ti se pare mult mai buna decat prima. Si tot asa.
Bucuria de a manca
Imanol Jaka si-a dorit sa aduca si in Bucuresti, in restaurantul Nada Mas (Nimic mai mult), atmosfera bascilor care traiesc bucuria de a manca in grup, cu prietenii. Si pentru ca bucurestenii sa simta si mai mult ritmul tobelor si aromele gastronomice din San Sebastian, la propunerea lui Imanol, restaurantul a organizat la sfarsitul lunii aprilie Zilele Basce. Inspirat din povestea festivalului Tamborrada, evenimentul aminteste de o legenda locala, potrivit careia, in jurul anului 1720, cand un bucatar lua apa de la o fantana, pe timpul unei secete, a inceput sa cante. Un grup de fete din zona a inceput sa bata in bazinul de apa, pentru a-l acompania. Spre bucuria bucatarului, apa a continuat sa curga, iar ei au continuat sa cante. Se spune ca de atunci nu a mai fost niciodata seceta in zona si muzica nu a mai incetat.
'Romanii seamana cu noi, au sange latin in ei, stiu sa se distreze', afima Imanol, care recomanda, la desert, un alt preparat basc de succes. Nu de alta, dar sa incheiem seara cu ditirambi... culinari! Branza Idiazabal cu sos de gutuie si nuci! O combinatie pe cat de surprinzatoare, pe atat de savuroasa. Observandu-i pasiunea cu care transmite atmosfera din tara sa, constat ca pe Imanolil defineste o expresie care suna asa: 'Euskaldun bizi nahia', ceea ce s-ar putea traduce prin: 'Vointa de a trai ca un basc'. Nimic mai potrivit pentru un basc in toata puterea cuvantului, in care parte a lumii ar fi, pentru scurta vreme, calator.
'Viata este interesanta', crede Imanol, si de aceea nu rateaza nici o ocazie sa guste (la propriu si la figurat) din specificul fiecarei tari in care ajunge. 'In Bucuresti prefer sa merg pe jos (il compar putin cu Barcelona), sa ma plimb pe Lipscani, iar din gastronomia romaneasca imi plac mititeii, iar sarmalele sunt cu adevarat delicioase. Ca desert, nu stiu daca e traditional, dar imi place marul copt cu scortisoara.'
Citește pe Antena3.ro
