În Alpii francezi, în regiunea Savoia, eşti mult mai aproape de cer. Înconjurat de zăpadă şi mângâiat de soare, oricare turist se simte un privilegiat al sorţii care are parte de un domeniu schiabil absolut fantastic (care se deschide la sfârşitul lui februarie şi se închide de abia în aprilie), cu mii de kilometri de pârtii croite parcă special în funcţie de îndemânarea fiecăruia, cabane din care nu lipsesc şemineele, vinul fiert şi preparatele emblematice ale bucătăriei franceze, oamenii prietenoşi şi surprizele de tot felul.
Patria schiorilor
Închipuiţi-vă staţiuni de munte - precum Chamonix, Rissoul, Les Orres, les 3 Valles, Les 2 Alpes sau Bride les Bains - cocoţate la peste 1.500 de metri, înconjurate de cei mai înalţi munţi din Europa. Gondole, teleschiuri, telecabine şi chiar lifturi care asigură accesul la pârtiile aflate la 2.000, 3.000 de metri, acolo unde se avântă caprele negre. Puncte de observaţie, cum ar fi la Aguille de Midi (la 4.300 de metri), de unde poţi pândi apusul soarelui în spatele bătrânului Mont Blanc. Gheţari la peste 3.000 de metri în care cobori cu... metroul, sfredelind măruntaiele pământului. Sau poate o alunecare pe schiuri sau snowborduri (pentru cei mai temerari sportivi) pe "Marea de gheaţă", oceanul de sticlă încremenit aparent pe coasta muntelui. Sate tradiţionale, cu ateliere vechi de ceramică, ţesătorie sau pielărie, dar şi crame cu vinuri obţinute din struguri încăpăţânaţi să crească doar la umbra muntelui. Toate acestea într-o singură regiune, unde Alpii fac legătura între Franţa, Elveţia şi Italia, la mai puţin de trei ore de zbor de România...
Itinerarii culinare
Şi după ore de schiat sau pur şi simplu de "îmbrăţişat" muntele, oricine poate fi iniţiat în tainele bucătăriei montane. Restaurante cu tradiţie unde încă se mai aşază pe mese bucatele din vremea când "bunicile erau copile şi găteau în bucătăriile din vârf de munte". Preparate hrănitoare, cât să suplinească efortul depus pe pârtii, gustoase şi extrem de simple. Tarte cu reblochon şi şuncă (nu trebuie uitat că francezii excelează în tehnica obţinerii brânzeturilor, alpajele alpine fiind astăzi destinaţii turistice de sine stătătoare), supe ţărăneşti - aşa-numitele "pot-au-feu", o combinaţie irezistibilă de morcovi, napi, cepe, varză, cartofi, jambon şi cepe înţepate cu cuişoare -, urmate de platouri cu diverse sortimente de brânză şi foitaje cu fructe de pădure.
Rodul muntelui
Cele mai delicioase preparate montane au la bază cartofii. Deşi reţetele sunt simple, cu greu le veţi putea reconstitui pe plaiurile mioritice. Cartofii din Alpi au un anumit gust şi prospeţime. Un om al muntelui îţi va povesti cum în copilărie, la stână, se coceau iarna cartofi deasupra unui foc din conuri de brad. Sub crusta fierbinte, ieşea la iveală miezul cu parfum de munte. Cartofii gratinaţi reprezintă una dintre cele mai emblematice reţete pentru Savoia. Un vas de lut ce păstrează încă urmele pârjolirii în foc se unge cu unt. Se presară un strat generos de brânză Beaufort rasă, apoi unul de cartofi tăiaţi în felii subţiri. Se presară sare, piper şi nucşoară pentru a se obţine o aromă interesantă. Urmează un strat de brânză, unul de cartofi, iar la final încă unul de brânză. Se toarnă supă de pui, având grijă ca aceasta să ajungă până la fundul vasului. Se mai rade brânză, apoi se aşază din loc în loc cubuleţe de brânză. Se lasă în cuptor la 180 grade C timp de o oră şi se serveşte alături de friptură şi salată. Brânza Beaufort este specifică regiunii Savoia, asemănându-se ca textură şi gust cu cea de Gruyčre. Se ţine în cămările din Alpi între şase luni şi un an pentru a căpăta gustul şi aroma persistente.
Les Rissoles, un fel de gogoşi ce însoţesc iarna zilele de duminică, dar şi sărbătorile, sunt pregătite de femeile din Alpi special pentru cei care le vor trece pragul. Se face un aluat franţuzesc (făină, ouă, zahăr, sare, unt, apă călduţă), parfumat cu esenţă de portocale, se taie în pătrate şi în mijlocul fiecăruia se pune o linguriţă cu dulceaţă. Se împăturesc şi se lipesc marginile, apoi se prăjesc în baie de ulei. La sfârşit se pudrează cu zahăr şi vor însoţi visele tuturor copiilor.
Pârtii... "gurmande"
Un alt mod de a face cunoştinţă cu bucătăria franţuzească. În luna martie, la Val d'Isere, maeştrii bucătari la restaurante cu stele Michelin vor lua locul schiorilor pe pârtiile din Alpi. Ei vor pregăti reţete ce folosesc integral ingrediente naturale, "prietenoase" cu mediul înconjurător. În acelaşi timp, turiştii sunt invitaţi să ia lecţii de gătit, descoperind astfel că Alpii au... savoare. La concursul "Lingura de Aur", 16 femei vor încerca să demonstreze, pregătind un meniu pentru opt persoane în doar trei ore, că arta culinară nu este un domeniu în care excelează doar bărbaţii.
Dejunul schiorului
În orăşelele de munte, magazinele care vând produse de panificaţie sunt absolut geniale. Multe dintre sortimentele de pâine pot înlocui uşor un fel principal, cum ar fi bagheta cu ceapă, măsline şi şuncă. Sau un desert - "Pâinea schiorului", cu fructe uscate, stafide şi scorţişoară (poate cel mai bun desert pe care l-am încercat vreodată). În acelaşi timp, pentru schiorii care nu se îndură să părăsească pârtiile pentru a coborî la cabane, tot aici pot găsi supe la sticlă. Compoziţii cremoase ce includ toate legumele. Vitamine şi energie la... pachet.
Croűte savoyarde
Este un preparat tradiţional pe care îl puteţi comanda la oricare dintre restaurantele aflate în apropierea pârtiilor. Se serveşte obligatoriu în vase de lut, compoziţia sfârâind şi împrăştiind în jur arome cărora cu greu poţi să le rezişti. În acelaşi timp, este un preparat foarte hrănitor, suficient cât să-i remonteze pe schiorii care şi-au dat întâlnire cu muntele. Pentru a pregăti patru porţii sunt necesare 8 felii de pâine, 8 felii de jambon, două ouă, 50 g de brânză Gruyčre, 25 g smântână, sare, piper, nucşoară. Într-un vas se amestecă brânza rasă, ouăle şi smântâna. Când s-a omogenizat se presară sare, piper şi nucşoară. Se prăjesc feliile de pâine pe ambele părţi, iar bucăţile de şuncă se lasă într-un vas cu vin sec timp de 30 de minute. Se pun feliile de pâine în vasul uns cu unt şi se aşază deasupra jumătate din compoziţia de brânză, apoi feliile de jambon. Se acoperă cu crema de brânză, se sparge un ou şi se lasă în cuptor la foc iute până când se rumeneşte deasupra, iar oul este bine făcut.
În miez de gheţar
În Les 2 Alpes, la 3.200 de metri, intri în patria gheţurilor veşnice. Coborând 30 de metri până la "Grota de gheaţă", ai sentimentul că te afli în pântecul pământului. Temperatura de aici e plăcută (cele -9 grade C sunt confortabile faţă de cele -15 grade cât sunt deasupra), iar sălile săpate cu trudă adăpostesc... sculpturi. În această iarnă venise rândul dinozaurilor să fie încastraţi în gheaţă.
Citește pe Antena3.ro