O filă din istoria culinară a Antichităţii

Inchideţi pentru o secundă ochii şi imaginaţi-vă ce fel de măncare se servea la banchete sau din ce era compus meniul zilnic al grecilor şi al romanilor. Sunteţi pregătiţi pentru o asemenea incursiune istorică? Să-i dăm drumul!

Pentru a inţelege impactul civilizaţiei antice asupra tuturor realizărilor culturale viitoare ale Europei, trebuie să ne intoarcem la perioada mitologică. Vă propunem un joc al minţii. Inchideţi pentru o secundă ochii şi imaginaţi-vă ce fel de măncare se servea la banchete sau din ce era compus meniul zilnic al grecilor şi al romanilor. Sunteţi pregătiţi pentru o asemenea incursiune istorică? Să-i dăm drumul!

Preparate cu simţ estetic

In epoca clasică, se observă in regimul alimentar o tendinţă spre simplitate şi sobrietate. In general, grecii erau sobri in privinţa măncărurilor, majoritatea limităndu-se la două mese pe zi. Dimineaţa se serveau căteva bucăţi de lipie, inmuiate in vin, eventual căteva măsline şi smochine. Fireşte că regimul alimentar varia după posibilităţile economice ale fiecăruia, precum şi după regiuni. In timp ce in bogata regiune a Beoţiei se mănca mult şi bine, Sparta era renumită pentru "ciorba neagră" (ca fel de măncare obişnuit). Masa oamenilor de rănd se numea "maza", iar cea a aristocraţilor "artos". Bucătăria antică grecească s-a făcut remarcată prin simţul estetic al măncărurilor, dar şi al imbinării ingredientelor cu multă fantezie culinară.

Un ingredient de bază in preparatele greceşti era uleiul de măsline, care a devenit cu timpul indispensabil. Legumele erau consumate in orice moment al zilei, consumul de carne fiind moderat. Puţini erau cei care măncau carne in mod regulat, exceptănd situaţiile in care se impărţeau bucăţi de friptură din animalele sacrificate cu ocazia sărbătorilor. Băutura preferată era vinul diluat cu apă.

Delicatese

In ceea ce priveşte alimentaţia romanilor, aceasta nu se deosebea total de cea a grecilor. Baza alimentaţiei o reprezentau legumele. Varza, ceapa, lăptucile, frunzele de hrean, urzicile sau prazul erau legumele şi zarzavaturile care constituiau hrana majorităţii populaţiei. Dacă ţăranii consumau carne de oaie şi de capră, carnea de porc putea fi apreciată numai de cei avuţi. Măslinele se consumau in cantitate foarte mare, proaspete sau conservate. S-au păstrat numeroase reţete şi informaţii privind bucătăria romanilor. In general, reţetele şi preferinţele lor (de pildă pentru carnea anumitor animale sau păsări) rămăn departe de gusturile lumii moderne.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

De exemplu, carnea de porumbel era pregătită cu miere, curmale, piper, untdelemn şi muştar, iar unele specii de peşti erau gătite intr-un mod mai ciudat pentru gustul omului de azi: cu prune, marmeladă de caise sau piure de gutui.

Dar caracteristica acestei bucătării o constituie diferitele sosuri de peşte care puteau fi servite alături de alte preparate. Printre acestea se regăsea şi faimosul "garum", un ingredient foarte scump, pregătit din măruntaie şi bucăţi intregi de peşte gras amestecat cu plante aromatice. Totul era lăsat să fermenteze, să se descompună timp de o lună, după care din acest amestec se filtra preţiosul lichid, folosit şi la prepararea dulciurilor.

Vin cu apă de trandafir şi miere

Ingrediente: un litru de vin alb, 100 g de miere, apa colorată in care au stat petale de trandafir.

Preparare: Se amestecă toate ingredientele şi se serveşte rece.

Friptură de porc

Ingrediente: 2-3 kg de carne de porc, o ceapă roşie, 5 căţei de usturoi, sare, piper; pentru sosul marinat: un pahar de vin roşu sau alb, 1/2 ceaşcă de oţet, 4 linguriţe de miere, o linguriţă de coriandru, o cană de ulei, sare, piper.

Preparare: Se prepară un sos din ingredientele folosite pentru marinare. Se adaugă bucăţile de carne şi se lasă la marinat 12 ore. Se călesc intr-o tigaie cu ulei incins ceapa şi usturoiul tăiate mărunt şi apoi se adaugă carnea. Se sărează şi se piperează după gust. Se preincălzeşte cuptorul la 180˚C şi se pune vasul inăuntru. Se lasă 15-20 de minute, apoi se adaugă 1/3 din sosul marinat. Se lasă la cuptor pănă cănd carnea capătă o culoare maronie.

Legume sălbatice

Ingrediente: 2-3 kg de legume sălbatice (ştir, urzică, andivă), 150 g muştar, 250 g ceapă uscată, 300 g ceapă verde, 1/2 cană de ulei de măsline, o legătură de mărar proaspăt tocat, o legătură de pătrunjel proaspăt tocat, sare, piper.

Preparare: Se spală, se curăţă şi se taie legumele. Se pun apoi intr-o oală la fiert. Intr-o cratiţă cu ulei se căleşte ceapa şi se pune apoi in oala cu legume. Inainte de servire, se presară peste legume mărarul şi pătrunjelul. Se sărează şi se piperează după gust. Se serveşte cu vin.

Pui cu grău

Ingrediente: un kg de carne de pui, 50 g unt, o ceapă tăiată felii, un morcov tăiat, o frunză de ţelină, sare, piper, 500 g grău (sau orz) bulgur, 1/2 cană ulei de măsline.

Preparare: Se pun la fiert intr-o oală mare carnea de pui şi legumele, pentru aproximativ o oră. Se sărează şi se piperează după gust. După ce a fiert supa, se ia oala de pe foc. Intre timp, se pun la incălzit intr-o cratiţă uleiul de măsline şi o lingură de unt. Se adaugă apoi grăul bulgur şi se lasă să se rumenească bine. Se serveşte alături de carnea de pui. Pentru un plus de savoare se adaugă deasupra unt.

Varză cu sos de peşte

Ingrediente: 500 g peşte mic, o ceapă tăiată, căteva frunze de ţelină tăiate, 1/4 cană de vin roşu, 3 căţei de usturoi tăiaţi, sare, piper, 1/2 cană de ulei de măsline, 3 linguriţe de oţet.

Preparare: Se pun la prăjit intr-o tigaie cu ulei incins peştele, ceapa şi usturoiul. Se adaugă apoi vinul. Se prepară un sos din uleiul rămas, vinul, sarea şi piperul. Se serveşte cu varză călită.

Ficat de miel cu conopidă

Ingrediente: 500 g ficat tăiat, o ceapă tăiată felii, doi căţei de usturoi zdrobiţi, o legătură de pătrunjel proaspăt tocat, 1/2 cană de vin roşu, sare, piper, 1/2 linguriţă de chimen, 1/2 cană de ulei de măsline, două bucăţi de carne de miel.

Preparare: Se pun intr-o tigaie cu ulei incins ceapa şi usturoiul. Se adaugă ficatul tăiat, pătrunjelul şi chimenul. Se mai lasă 2-3 minute şi se stinge apoi cu vin. Conopida se spală şi se taie in opt buchete. Se preincălzeşte cuptorul la 180˚C, apoi se pun bucheţele de conopidă in vas. Se lasă in cuptor 5-10 minute.