Ocrotitorul roadelor

În mitologia populară, Sfîntul Petru este patronul agricultorilor, cel care are în grijă toate roadele pămîntului şi de care depinde, la sfîrşitul toamnei, cît de pline vor fi ham­ba­rele.

În mitologia populară, Sfîntul Petru este patronul agricultorilor, cel care are în grijă toate roadele pămîntului şi de care depinde, la sfîrşitul toamnei, cît de pline vor fi ham­ba­rele. Dovadă a importanţei sale stau cele trei zile (29 iu­nie – 1 iulie) cînd sînt interzise o serie de activităţi agricole, iar oamenii trebuie să se îngrijească să-l cinstească cum se cuvine. După aceste trei zile însă, gospodarii se vor întoarce pe cîmpuri pentru că se apropie timpul secerişului.

Trei zile de pericol

Poveştile populare spun că Sfîntul Petru se aşază mereu la masă în dreapta lui Dumnezeu, aşa cum i se cuvine celui care are în grijă toate cheile de la încăperile cereşti, inclusiv cele ale Raiului. Una dintre încăperi ascunde uneltele (­biciul şi moara de sfărîmat piatra) cu ajutorul cărora Petru îi pedepseşte pe gospodarii care se încumetă să lucreze tocmai în aceste zile de sfîrşit de iunie. “El fierbe trei zile piatra adevărată, spre a o mărunţi, ca să nu vatăme cîmpurile. Cînd se aude huruind în cer, atunci cînd tună înăbuşit, se crede că Sfîntul Petru fierbe piatra. (…) Cînd oamenii nesocotesc puterea dumnezeiască, Sfîntul Petru cheamă balaurii şi cu dînşii se ajută la bătutul lumii cu piatră; balaurii o mărunţesc, iar el o dă, adică face să plouă cu piatră.” (T. Pamfile – “Sărbătorile la români”) Prezenţa licuricilor vesteşte că a sosit timpul în care Sfîntul Petru trebuie să fie cinstit. Poveştile populare spun că, atunci cînd el loveşte cu ­biciul în cer, scînteile se prefac în licurici care luminează în întune­ricul nopţii drumul celor care s-au rătăcit în pădure.

Ofrande dulci

Oamenii au grijă ca pînă la Sfîntul Petru să nu mănînce nimeni mere. Din cauza formei lor, există pericolul ca ­acestea să se transforme în grindină şi să nimicească culturile. Aşa se face că de abia acum încep să fie culese primele mere şi, după ce sînt duse la biserică, pot fi date de pomană, alături de colivă, zarzăr, caise sau miere de albine.

Citește pe Antena3.ro

Situații care declanșează depresia de sărbători și cum le abordăm ca să ne simțim mai bine. Psiholog: „Propune-ți limite clare”

Cremă de ciocolată cu caise

Ingrediente: 250 g ciocolată amăruie, 50 g zahăr tos, 7 ouă, două linguri de unt, 100 g caise uscate, confiate sau proaspete, coniac, decor din zahăr.
Preparare: Într-un vas, la bain-marie, se topeşte ciocolata împreună cu untul. Cînd s-au omogenizat se ia vasul de pe foc şi se adaugă albuşurile bătute foarte bine împreună cu zahărul tos. Se amestecă şi se pun bucăţele de caise ce au fost ţinute în prealabil în coniac. Se aşază crema în vasele pentru servit şi se lasă la rece timp de cîteva ore, înainte de a fi aduse la masă. Se ornează cu fructe şi decor din zahăr. În loc de caise se pot folosi şi alte fructe (mere, cireşe, căpşune, zmeură etc.).