Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Azi o să vă spun povestea unor delicioase mâncăruri româneşti pe care am aflat-o într-o zi călduţă de primăvară de la un bucătar din Comarnic, care găteşte pentru ploieşteni. Vestea bucatelor preparate de bucătarul-şef Daniel Savu, de la Taverna Heraldic din Ploieşti, a ajuns până la noi. Am plecat la întâlnirea cu Daniel pentru a afla câteva dintre tainele bucatelor sale.
ÎNCEPUTURI
Discuţia cu bucătarul-şef Daniel Savu a început firesc. Când a început legătura dintre el şi bucătărie? "În anul 1972. Am intrat în bucătărie de la 14 ani, am fost ucenic, ce să spun, am făcut de toate: spălam vase, măturam, frecam aragazul, uneori mai luam şi câte un şut. Am fost ucenic la ITO Sinaia, la Restaurantul Păltiniş, care avea la acea vreme 300-400 de oameni la masă zilnic. În general erau mineri veniţi la tratament. Iniţial, hotelul a fost al Armatei, apoi a fost luat de OJT Sinaia.
Am făcut doi ani de şcoală profesională la Ploieşti, la Liceul Economic. După ce am terminat şcoala, am lucrat la restaurantele Parc şi Montana din Sinaia. Am avut şansa să lucrez cu cei mai cunoscuţi maeştri, cum ar fi: Moacă Ion şi Constantin, erau fraţi, unul era la Montana, iar celălalt la Palace, apoi Dondoi, Bozgoreanu, Boeru, toţi erau maeştri ai artei culinare. Mi-am terminat studiile şi am luat ca bucătar-şef Restaurantul Parc în Sinaia, vizavi de parc şi de Restaurantul Caraiman, unul dintre cele mai vestite restaurante din Sinaia în acei ani.
Acolo am lucrat trei ani. Apoi am mers la Internaţional împreună cu Mihai Staicu, iar în 1986 am plecat la CC, la Restaurantul Palace din Sinaia, unde am muncit 13 ani. Am lucrat la toate restaurantele din zonă, mergeam unde era nevoie de bucătari, pentru că OJT-ul era foarte mare, aici era o adevărată industrie a comerţului." În acea perioadă, în anii '80, existau ingredientele şi condimentele de care aveau nevoie pentru a prepara felurile de mâncare sau făceau improvizaţii?
"La vremea aceea se lucra cu toate ingredientele naturale, sosurile se făceau din zeamă de oase, la cuptor, nu existau prafuri şi nici sosurile astea ce vin la cutie, totul era natural. La Palace am lucrat cu Petre Onea, un foarte mare meseriaş, atunci foloseam reţetare unice. Erau făcute de Ministerul Turismului şi se foloseau în toată industria hotelieră. Cu gramaje de carne, de legume şi de ingrediente. Reţetele conţineau numai ingredientele şi condimentele ce se găseau la noi în ţară. Preparatele erau mai gustoase şi mai sănătoase."
Dar în zilele noastre ce fel de mâncare este preferată? "Acum, totul este mai diversificat, mai ales după ce a intrat şi bucătăria internaţională peste noi. Dar eu observ că mai toţi clienţii care vin să mănânce la restaurant preferă bucătăria românească. Vor o ciorbă făcută bine după reţetarul nostru. Aţi văzut că bucătarii care se şcolesc pe-afară nici nu mai ştiu să facă o ciorbă românească. Din punctul meu de vedere, cele mai căutate sunt preparatele româneşti.
Noi am introdus în bucătăria noastră preparate din antilopă, struţ, dar acestea se vând doar unul sau două pe săptămână", spune bucătarul Daniel Savu.
A GĂTIT ŞI PENTRU CEAUŞESCU
"Prin '87, '88 şi '89, când eram la CC, găteam pentru Ceauşescu, care venea iarna la odihnă la Castel. Nu era pretenţios. Pregătirile pentru el şi pentru cei care-l însoţeau se făceau în mai toate restaurantele din Sinaia. Acolo erau marii maeştri bucătari ai vremii", îşi aminteşte interlocutorul meu. "El mânca gustări din file de şalău proaspăt, rulouri din file de şalău cu mărar, rulouri de gâscă, de pui cu garnitură de legume fierte şi cu sosuri uşoare. Fierte sau la cuptor.
Meniul era numai de regim. Eu l-am prins când era bolnav, dar mânca, uneori, şi sarmale, dar numai din piept de gâscă, de pui sau de curcan. În mod deosebit îi plăcea rasolul de peşte, fie că era de şalău, fie că era de păstrăv. Plăcerea lui era să fie masa frumos aranjată. Bucătăriile şi noi, personalul, eram verificaţi de Sanepid de fiecare dată. De exemplu, de ziua lui sau a ei veneau în bucătărie cei care făceau parte din garda lui şi făceau controale amănunţite.
A, am uitat să vă spun! Înainte de a găti pentru ei eram verificaţi din cap până în picioare şi ni se făceau analizele de la A la Z. Era un lucru foarte bun, pentru că se lucra foarte curat. Poate că el nu era aşa de suspicios, ci doar cei din jurul lui, cred că le era foarte frică să nu se întâmple ceva. Uite, acum îmi aduc aminte că îi mai plăcea mult şi rasolul de viţel cu os şi cu multe legume. Fierbeam rasolul împreună cu legumele: ţelină, morcov, cartof, ceapă.
Le legam cu aţă şi le puneam la fiert aşa întregi. Când erau gata i le aranjam frumos pe farfurie alături de rasol, cu puţină zeamă şi sare. Atât. Era înnebunit după dulciurile de casă, mai ales după papanaşi, dar fierţi. Apoi mânca multe salate de sezon, verdeţuri şi multe fructe. Nu avea un meniu încărcat, dar totul era controlat la sânge", conchide distinsul meu interlocutor.
Crocodil la tavă
"Preparatul din coadă de crocodil la tavă este delicios, dar şi uşor de preparat. Carnea de crocodil se pune în tava unsă cu ulei. Se dă cu sare şi piper după gust, apoi se stropeşte cu vin alb. Se lasă la copt timp de o oră sau o oră şi jumătate. Preparatul este savuros, iar stropit din belşug cu lămâie, cu sos de coacăze şi sos meuniere este un fel de mâncare deosebit.
Pe farfurie, în cazul în care aveţi invitaţi la masă, carnea poate fi aranjată după imaginaţia fiecăruia. Este un preparat extrem de uşor de gătit şi foarte bun. Carnea de crocodil este mai grasă, iar gustul este ceva între peşte şi pui. E de încercat!"
Ruladă de căprioară
"Pentru acest preparat aveţi nevoie de carne de căprioară. Carnea se rulează şi se «îmbracă» în slăninuţă, apoi se pune în tavă. Se mai adaugă ţelină, morcov, ceapă. Se stropeşte cu coniac, se potriveşte de sare şi piper şi se dă la cuptor. Separat, câţiva bureţi pleurotus se trag la tigaie în unt. Din zeama de la friptură, după ce aceasta este gata, se prepară un sos din soia, unt, roşii în bulion, muştar. Rulada se serveşte cu sosul preparat şi cu bureţii traşi la tigaie. Este foarte bună şi foarte uşor de preparat. Cine crede că a găti mâncăruri sănătoase şi gustoase înseamnă a sta ore întregi în bucătărie se înşală amarnic. Bucătăria poate fi plăcută şi poate deveni o modalitate de a te rupe pentru câteva ore de stresul acumulat de-a lungul unei zile."
● Reţete realizate de Daniel Savu, bucătar-şef la Restaurantul Taverna Heraldic
Citește pe Antena3.ro
