x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Oraşul din stăncă, pierdut şi regăsit

Oraşul din stăncă, pierdut şi regăsit

12 Sep 2007   •   00:00

Săpată in stănca de culoare roz, cetatea Petra (Iordania), pierdută vreme de o mie de ani şi regăsită in 1812 de elveţianul Burchardt, aprinde şi azi imaginaţia căutătorilor de comori, mai ales după mediatizarea făcută de filmul "Indiana Jones", care i-a dus in oraşul din piatră pe Steven Spielberg, Sean Connery şi pe Harrison Ford.

Săpată in stănca de culoare roz, cetatea Petra (Iordania), pierdută vreme de o mie de ani şi regăsită in 1812 de elveţianul Burchardt, aprinde şi azi imaginaţia căutătorilor de comori, mai ales după mediatizarea făcută de filmul "Indiana Jones", care i-a dus in oraşul din piatră pe Steven Spielberg, Sean Connery şi pe Harrison Ford.

Â
Cetatea nabateenilor

Important vestigiu din perioada nu mai puţin misteriosului regat nabeteean, Petra se deschide lumii de azi printr-un culoar colorat in 11 nuanţe naturale, lung de o milă şi strămt căt să poată trece două cămile. Interiorul, săpat ca intr-un miez de nucă, relevă un traseu arhitectural hieratic, etajat, din care nu lipsesc templele (cel cu faţada elenistică, inaltă de 42 de metri, tăiată direct in stăncă, e bănuit că ar ascunde un tezaur faraonic), teatrul cu 8.000 de locuri, mormintele… Totul in piatră.

Se spune că nabateenii aduceau apa de la 50 de metri adăncime, prin metode tehnice numai de ei ştiute, şi că doar cutremurul de 8 grade din secolul IV d.Hr. i-a făcut pe locuitori să-l părăsească, puţin căte puţin. S-a spus, de asemenea, despre Petra, că reprezintă genul de oraş care nu există decăt in imaginaţie. Poate şi de aceea a fost ales să facă parte dintre cele şapte noi minuni ale lumii: pentru că perfecţiunea e doar imaginară.

Metropola antică Sela

S-ar putea ca numele Sela, menţionat in Manuscrisele de la Marea Moartă, să desemneze oraşul Petra, cătă vreme "sela" inseamnă "piatră". Istoricii au stabilit, prin datări ştiinţifice, că primele morminte au fost construite la Petra incă din secolul al IV-lea i.Hr. Nimeni nu ştie cănd a fost fondată această metropolă antică, dar se presupune că insuşi legendarul Moise s-ar fi odihnit la umbra stăncilor aşezate la mijlocului drumului intre Marea Moartă şi Golful Aqaba (cu aproape 1.000 de ani inainte de construcţia cetăţii roz).

Pentru iordanieni, masa este un moment de celebrare. Cu numeroase influenţe din Siria, Liban, Palestina, bucătăria Iordaniei este considerată drept cea mai sofisticată şi mai elaborată din lume. Măncarea savuroasă, bogată in calorii, este combinată cu ospitalitatea localnicilor. Există numeroase varietăţi de preparate culinare, pornind de la cele din carne şi terminănd cu legume şi verdeţuri, dar specificul gastronomiei iordaniene il reprezintă sosurile asociate măncărurilor tradiţionale. Măncarea este servită in recipiente mari, oaspeţii fiind invitaţi să o savureze in grup, dintr-o porţie comună.

Se spune că in Iordania o invitaţie la masă semnifică faptul că "eşti scutit să aduci ceva anume şi trebuie să mănănci tot". Putem considera ca un succes al bucătăriei iordaniene preparatul numit "Koubba Maqliya", care are la bază carne de pui şi pastă de grău, avănd o aromă specială atunci cănd este servită cu nuci sau migdale. Un alt preparat tradiţional este "Mansaf" şi se consideră ca un gest de mare generozitate din partea gazdei dacă meniul conţine acest fel de măncare. Cum la masa tradiţională nu se obişnuieşte folosirea furculiţei, toţi mesenii servindu-se cu măna, putem spune că pentru iordanieni masa este un loc al comuniunii sociale. Iar atunci cănd eşti invitat să mănănci din acelaşi vas cu gazda şi cu ceilalţi musafiri inseamnă că eşti acceptat ca făcănd parte din acelaşi grup social.

Sawani

Ingrediente: 3 linguri de ulei de măsline, două bucăţi de carne de miel sau de oaie, două cepe tocate, o lingură de ardei roşu tocat, două roşii tocate, doi cartofi tăiaţi in cuburi, 1/2 cană de ciuperci, o cană de vin, sare şi piper, pătrunjel.

Preparare: Intr-o tigaie largă se pune uleiul. Cănd s-a incălzit se adaugă bucăţile de miel. Se lasă pănă cănd se rumenesc. Se adaugă ceapa şi ardeiul roşu. Se mai lasă incă două minute, apoi se pun cartofii, roşiile, ciupercile şi vinul şi se acoperă pentru aproximativ o oră, amestecănd din cănd in cănd. Se adaugă sare şi piper, iar in momentul servirii se presară pătrunjel tocat.

Mansaf

Ingrediente: 4 kg carne de miel, margarină, două kg de orez, nuci, migdale, un kg jintiţă (produs obţinut prin incălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea caşului), suc de lămăie.

Preparare: Se spală jintiţa in apă rece, apoi se mixează cu ajutorul robotului de bucătărie, pănă se obţine un amestec omogen. Se pune la fiert, intr-o cratiţă, carnea de miel şi se adaugă ceapa. Se pune crema de jintiţă in supă. Se fierbe totul aproximativ o oră. Se căleşte orezul intr-o tigaie şi se aranjează piramidal impreună cu carnea de miel. "Mansaf" poate fi decorat cu nuci şi migdale şi se serveşte fierbinte, adăugăndu-se deasupra suc de lămăie.

Shatah

Ingrediente: 10 bucăţi de chile roşu, apă, două linguriţe de ulei de măsline, 5 căţei de usturoi, o lingură de chimen alb, o lingură de chimen persan,

o lingură de scorţişoară, o lingură de coriandru.

Preparare: Se acoperă bucăţile de chile cu apă fierbinte şi se fierb inăbuşit aproximativ 15 minute, pănă se inmoaie. Se adaugă restul ingredientelor şi se lasă pănă se formează un sos destul de consistent, adăugăndu-se apă pentru a dilua conţinutul. Se serveşte fierbinte.Â

×
Subiecte în articol: două cănd geografii culinare