Pasi in sacru - Masa in ruga la parastas

La un an de la trecerea la cele vesnice a Mitropolitului Antonie Plamadeala, slujba religioasa pentru pomenire a fost oficiata de Prea Sfintitul Visarion Rasineanu, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, la sfarsitul Sfintei Liturghii. Actualul Mitropolit al Ardealului, Laurentiu Streza, a binecuvantat masa de dupa slujba, in trapeza, spunand: "Unul dintre parintii spirituali ai vietii mele, ai slujirii mele preotesti si arhieresti a fost si Mitropolitul Antonie. Si va ramane, pentru ca de fiecare data, nu numai ca il pomenim, ci ne si amintim de ceea ce ne-a lasat noua si incercam sa ducem mai departe lucrarea pe care a inceput-o si pe care a lasat-o ca raspundere pentru viata Bisericii. Este pentru noi o marturie si il pastram in suflet". Prea Sfintitul Mitropolit Laurentiu Streza a oficiat o slujba de pomenire si la mormant, sfintind vinul, colacii de pomana si coliva, care au fost impartite apoi credinciosilor.

PREGATIREA MESEI. Cu cateva zile inainte de parastas, femeile de prin satele vecine au venit la manastire pentru a ajuta la prepararea sarmalelor. "Cand e vreo sarbatoare mai mare, venim cu draga inima", ne spune Felicia Vlad din Fagaras. Ele pregatesc varza cu o zi inainte: daca e noua, o oparesc cu sare si otet, dar folosesc si varza murata, care este intotdeauna mai gustoasa.

"Compozitia este facuta de bucatarul manastirii, Vasile Albanas. Noi trebuie sa pregatim si sa umplem frunzele. Acum avem de facut 3.000 de sarmale de dulce si 200 de post, pentru calugarii care nu mananca niciodata carne. Cam o zi intreaga de munca. Dar le facem cu drag si cu credinta", ne explica sora Anca. In bucatarie am vazut oalele mari, de 50 de litri, in care erau puse sarmalele. Fiecare vas plin avea un bilet deasupra cu numarul de sarmale care au incaput in el. "Cele de post le facem la final. Curatam masa, ne spalam pe maini si abia apoi ne apucam de ele", precizeaza Valeria Pop.

Prea Sfintitul Mitropolit Laurentiu Streza a binecuvantat masa, alaturi de fratii lui Antonie Plamadeala

MENIU DE PARASTAS. Intre un praznic al unui mirean si un praznic al unui om al bisericii nu este nici o diferenta. Slujba este la fel, iar masa respecta aceleasi reguli. Ea are in ambele cazuri rolul de a asigura legatura cu generatiile ascendente si cu generatia in viata, se adreseaza deopotriva fortelor invizibile ale celor plecati "in lumea cealalta", cat si celor din lumea prezenta. Masa de inmormantare este o continuare a stravechilor mese fratesti, caracteristice primelor comunitati crestine. Principala conditie a meniului alcatuit este sa contina mancare preparata prin fierbere, deoarece, conform credintelor traditionale, mortii se hranesc cu fum, abur, miros. Nu este un meniu fix, dar de obicei se incepe cu o ciorba, numita "de mort" (in cazul acesta a fost o ciorba de pui cu multe legume, orez si tarhon). Apoi au urmat nelipsitele sarmale si o friptura facuta in tava. La finalul mesei s-a baut un pahar cu vin, alaturi de o felie de cozonac, iar coliva si colacii au fost impartiti dupa slujba de la mormant. La masa aceasta au participat rude ale Inalt Prea Sfintitului Antonie Plamadeala, printre care si cei trei frati, toata obstea Manastirii Brancoveanu, preoti de la manastirile din imprejurimi si toti credinciosii care au venit in acea zi la slujba de pomenire, intru amintirea celui care a reusit sa aduca putina lumina poporului roman.

Femeile din imprejurimile manastirii au venit sa ajute la prepararea sarmalelor

ISTORIA MANASTIRII BRANCOVEANU. Pe valea Raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, Manastirea Brancoveanu se inalta semeata spre cer, povestind tuturor credinciosilor trecutul si prezentul ei. De la staretul Manastirii, Arhimandrit Ilarion Urs, am aflat ca acest taram al credintei "a luat nastere in veacul al XVII-lea, cand Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti pe atunci, a zidit in piatra o manastire ortodoxa, care sa dovedeasca unitatea de neam si credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor. Dar dupa decapitarea domnitorului, manastirea a fost daramata la cererea administratiei catolice, ramanand doar o ruina". Pisania de la intrarea in biserica vorbeste despre al doilea ctitor al manastirii, Mitropolitul dr. Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1946. A pastrat in interiorul bisericii pictura veche, iar arhitectura este in stil brancovenesc. Despre hramul acestei manastiri aflam tot din pisanie: "Cu jertfa de buna voe a drept cuviinciosului popor roman, sfintirea ce s-a savarsit, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului".

AL TREILEA CTITOR. Inalt Prea Sfintitul Antonie Plamadeala (botezat Leonida) a fost tuns in monahism la Manastirea Prislop. In 1949 a fost hirotonit Ierodiacon, in 1953 a devenit Ieromonah, apoi in 1980 a fost inscaunat Episcop al Buzaului, iar in 1982 devine Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului, pana in august 2005. El a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu. "Sub indrumarea lui s-a restaurat pictura, tot ce vedeti in jurul bisericii, incinta in stil brancovenesc, este construit de el, dupa modelul Manastirii Hurezi", ne-a spus staretul. Potrivit traditiei ortodoxe romanesti, incinta este sub forma de patrulater, compusa din doua corpuri de cladiri cu doua niveluri, unul spre nord si altul spre sud.

CENTRU DE SPIRITUALITATE. Muzeul, Biblioteca si Academia sunt operele Mitropolitului, marturisind intentia de a realiza un adevarat focar de cultura romaneasca. "In muzeu gasiti cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinand secolelor XVIII-XIX, obiecte de cult ortodox, catolic, vesminte preotesti si arhieresti din diferite zone, carti vechi si manuscrise - in limba romana (dar cu alfabet chirilic), in latina, in persana, germana si franceza - , acte de danie, redactate in limba slavona veche si multe alte obiecte din cultura turca sau evreiasca", ne-a spus Adrian Nae, muzeograf pe perioada verii, student la Facultatea de Teologie din Sibiu. Multe dintre aceste valori sunt obiecte de patrimoniu colectionate de Mitropolit. Antonie Plamadeala a organizat si biblioteca in anul 1998, donand o buna parte din cartile sale. Astazi se afla aici peste 2.500 de volume de carte rara din secolele XV-XVI, dar si carti mai noi, precum si reviste ortodoxe. Alaturi de incinta manastirii a construit o cladire impresionanta, numita "Academia de la Sambata", loc in care se tin conferinte pe teme religioase, culturale, stiintifice si artistice, unde se aduna reprezentanti ai tuturor confesiunilor crestine. Intr-adevar, "Inalt Prea Sfintitul Antonie Plamadeala a fost un ctitor de oameni, care ne-a aratat cararea spre cultura romaneasca", asa cum a spus la praznuire Prea Sfintitul Casian, Episcopul Dunarii de Jos.

COLIVA

Este un semn vazut al credintei noastre in inviere. Graul simbolizeaza pe cei credinciosi, zaharul sau mierea reprezinta virtutile celor sfinti, iar nuca, victoria vietii asupra mortii. Se face de la inmormantarea unei persoane, in fiecare sambata, pana la pomana de sase saptamani.

IZVORUL TAMADUIRII

Fantana este atestata documentar in veacul al XVI-lea, fiind cea mai veche piesa din incinta Manastirii Brancoveanu. Pe ea se afla scrise urmatoarele cuvinte: "Cel ce va bea din apa aceasta nu va inseta in veci." In jur este un baldachin sculptat in lemn de stejar.