Pita neamului romanesc

De la primul scancet si pana la ultima rasuflare, in cultura populara romaneasca exista cateva simboluri care ne puncteaza viata. Painea este cel mai important dintre acestea.

Graul, faina, coca si apoi tot noianul de produse care se pot naste din aluatul dospit au imbogatit si au innobilat viata Capitalei in acest sfarsit de saptamana, prin "Targul de paine", din Parcul National. Drumul painii si drumul vietii s-au intalnit la aceeasi masa. Painea este prezenta in toate ritualurile romanesti: de la colacul mare si frumos daruit ursitoarelor cand veneau sa ii prezica nou-nascutului o viata frumoasa pana la cei noua colacei pentru cele noua poduri, in drum spre locasul de veci.

Timp de doua zile insa, painea a mai avut un rol, cel de liant al tuturor zonelor Romaniei. Moldova, Muntenia, Maramures, Oltenia, toate regiunile "au dat mana cu mana" la Bucuresti, cu ocazia "Targului de paine". "La acest eveniment, avem prezentata painea legata de traditiile romanesti, au venit ansambluri folclorice din toate regiunile tarii, este Romania adevarata in Parcul National, este Romania adevarata in Bucuresti", ne-a declarat Neculai Ontanu, primarul Sectorului 2 al Capitalei.

CLACA. Padurenii din comuna Cerbal, judetul Hunedoara, au organizat o claca, ei au legat snopi de grau, au cantat si au dansat asa cum se face in Ardeal. "Este un obicei pe care il pastram inca de la inaintasii nostri. Se zice ca la aceste sarbatori nu pacatuiesti, pentru ca la impletitul graului oamenii se ajuta intre ei", ne-a explicat Miron Muntean, din satul Feregi. Cei care se opreau sa urmareasca acest spectacol inedit erau serviti cu un pic de tuica si cu placinte padurenesti pe care gospodinele din satul Feregi le pregateau pe loc, la un cuptor in aer liber. "La noi, la padureni, se aleg cele mai frumoase spice din ultimul snop legat. Din ele se face o cununa care este pastrata la grinda casei, iar primavara se ingroapa sub prima brazda, pentru ca si anul care vine sa fie la fel de bogat cum a fost cel care a trecut", ne-a povestit Miron Ticula, primarul comunei Cerbal.

Bucurestenii care au vizitat targul au putut vedea cum se coace la test, cuptorul portabil romanesc, si chiar li s-a oferit ocazia sa guste din painea facuta la acest cuptor.

"Testul a avut o raspandire in toate zonele tarii, dar in prezent se practica mai mult in Oltenia", ne-a explicat Rada Ilie, etnograf expert din Slatina, judetul Olt.

RITUALURI. O expozitie care cu usurinta concura cu "Drumul Painii" a fost organizata de delegatia din Slobozia Mare, Republica Moldova. Vera Caminschi, reprezentanta echipei de brutari basarabeni, ne-a enumerat sortimentele de paine de ritual pe care le-au expus: "Avem paine de botez, apoi cea care se da la cumatrii mari, painea care se inchina la oaspeti, colacul de mire, cel pentru nunii mari, pentru socri, colacul care se serveste la masa mare si ploconul sau pupaza - painea cu care se inchina soacra mica la soacra mare".

Pe langa brutari din toata tara, la "Targul de paine" au fost invitati peste 200 de mesteri populari care au expus icoane pe sticla, costume populare, covoare, impletituri din papura.

RETETA

PLACINTA PADURENEASCA INGREDIENTE: un kg faina, o lingurita cu drojdie dizolvata, cinci oua, o lingura cu ulei, branza dulce de vaci, patru linguri cu smantana, un pic de marar, un pic de vanilie, sare, un pic de gris. PREPARARE: se amesteca un kilogram de faina, un ou, o lingura cu ulei, drojdia dizolvata in apa si un pic de sare. Se framanta bine, pana iese un aluat usor de intins. Se prepara umplutura. Intr-un vas se amesteca branza, patru oua, smantana, mararul tocat, vanilia si un pic de sare. Se adauga putin gris. Aluatul se intinde subtire, se pune o lingura mare cu umplutura si se trage de margini de 4-6 colturi care se unesc in centru. Se pune la copt intr-o tigaie in ulei si untura.