x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Popas la poalele Cindrelului

Popas la poalele Cindrelului

de Luminita Ciobanu    |    27 Aug 2008   •   00:00

Sibiu: una dintre cele mai vizitate zone ale ţării, un oraş care şi-a păstrat frumuseţea arhitectonică specifică. Ca să vizitezi obiectivele turistice regăsite în oraş, precum şi în satele din Mărginime şi nu numai, ai nevoie de cel puţin o săptămînă ca să descoperi toate minunăţiile pe care ţi le oferă această zonă etnografică.

Sibiu: una dintre cele mai vizitate zone ale ţării, un oraş care şi-a păstrat frumuseţea arhitectonică specifică. Ca să vizitezi obiectivele turistice regăsite în oraş, precum şi în satele din Mărginime şi nu numai, ai nevoie de cel puţin o săptămînă ca să descoperi toate minunăţiile pe care ţi le oferă această zonă etnografică. Satele din Mărginimea Sibiului sînt renumite pentru folclorul autentic, pentru portul popular şi pentru îndeletnicirile transmise din generaţie în generaţie. Lacurile sărate de la Ocna Sibiului rămîn, de asemenea, o mare atracţie. Aşezarea este atestată documentar în 1263, iar zona este locuită încă din vremea dacilor.

Pe cînd ziua se împletea cu noaptea am poposit la un moment dat la Rusciori, o localitate situată în imediata apropiere a municipiului cunoscut în limba germană drept Hermannstadt, dar şi a Ocnei Sibiului. La marginea satului, la poalele unui deal de unde se zăresc Munţii Cindrelului şi cei ai Făgăraşului, se află o casă în grădina căreia se găsesc numeroase care încărcate cu ghivece de flori. De aici şi numele de Pensiunea Carelor. Iulian Preda (foto), proprietarul pensiunii, ne promisese cu o zi înainte o tocană de legume şi carne de mînzat la ceaun, deosebit de gustoasă.

 

Datini şi ospitalitate românească

Pe cînd cerul îşi broda tavanul cu stele, ne-am adunat în jurul focului ascultîndu-l pe Iulian, specialist în turism, depănîndu-ne amintiri despre tradiţiile şi oamenii locului. În timp ce aşeza lemnele pentru foc ne-a spus că de obicei nu găteşte, dar, atunci cînd cei care îi calcă pragul vor să mănînce româneşte şi tradiţional, le pregăteşte o masă pe cinste. Iar tradiţia românească îi încîntă pe românii veniţi să descopere Mărginimea sau Ocna Sibiului şi îi surprinde în mod plăcut pe turiştii străini care nu cunosc prea multe despre obiceiurile noastre.

 

Străchini din lut şi linguri de lemn

O întîmplare care are drept personaj principal un grup de turişti străini am aflat-o în timp ce gazda noastră aţîţa focul şi adăuga în ceaun primele ingrediente pentru tocană. “Le-am pregătit oaspeţilor străini o masă tradiţională servită în străchini din lut, cu linguri de lemn. N-a lipsit bineînţeles, pălinca. La final, după ce au servit cu plăcere bucatele tradiţionale, m-au întrebat cît costă străchinile şi lingurile din care au mîncat, pentru că ar dori să le aibă amintire. N-am stat pe gînduri şi le-am oferit în dar alături de o ulcică. Au fost foarte încîntaţi”, îşi aminteşte Iulian Preda. Sub ceaun lemnul trosneşte, în timp ce focul arde vioi. Luna aruncă deja raze argintii spre grădina cu flori înmiresmate care pare un colţ de rai. Din cînd în cînd, se mai aude cîte o căruţă şi lătratul vreunui cîine, dar zgomotul infernal al traficului bucureştean este departe, ba chiar se află la polul opus. Între timp, gazda noastră ne destăinuie reţeta tocanei, făcînd precizarea că a folosit ingrediente pentru 15 porţii.

 

Tocană de legume cu mînzat

După ce s-a încins bine ceaunul, se adaugă puţin ulei şi 300 g slănină tăiată felii şi crestată. Se încinge bine, apoi se scoate pentru a fi înlăturat şoriciul şi pentru a se adăuga mai tîrziu la tocană. Se pun două străchini cu ceapă tocată. În timp ce se rumeneşte ceapa, se adaugă 3 kg carne de mînzat, tăiată potrivit, şi se prăjeşte la foc iute. Ulterior se mai pun două străchini de ardei capia roşu, care se rumeneşte puţin. Se adaugă doi litri de apă, apoi se fierbe la foc potrivit. După circa o oră se adaugă busuioc, cimbru, sare, piper, după gust, precum şi un litru de vin roşu. Se mai pun şi 1,5 kg cartofi tăiaţi în felii potrivite. După ce fierb cartofii, fără să se sfărîme, se adaugă două străchini de roşii. Tocana se amestecă permanent cu o lingură de lemn. Înainte de a o da jos de pe foc se mai pune un ardei iute, dar şi 3-4 căpăţîni de usturoi tocat mărunt. Se serveşte neapărat cu mămăligă.

×