Cine nu şi-l aminteşte pe Ismail, faimosul bucătar din "Toate pânzele sus!", cu un harem de patru turcoaice, cu felul său pitoresc de a vorbi româna, un adevărat personaj al Levantului vânturând mările şi ciorbele.
Jean Constantin jucând când rolul turcului mucalit, când al ţiganului candriu, sprinţar, ne-a întipărit în memorie acest hâtru personaj venit dintr-o lume colorată, magică, plină de miresme şi culori, unde nu numai rasele se amestecă pestriţ, ci şi bucatele. Ismail reprezintă liantul Orientului - cu lumea sa de poveşti din o mie şi una de nopţi - cu un Occident fascinat care acomodează precizia inginerească a modernităţii cu visul nebunesc al unui Kalif.
Însă mai mult decât oriunde, gustul şi bucuria vieţii trec aici şi prin stomac, o dată cu bucatele aduse la rangul de artă culinară. Călătoria lui Anton Lupan se deschide şi cu berbecii la proţap pe care Kir Ianis grecul îi plăteşte şi Ismail îi perpeleşte haiduceşte, dar şi cu sarailiile promise de turc spre a îndulci gura lupilor de mare. Puţin mai încolo, turcul adulmecă cu nările tot un freamăt aerul şi stabileşte fără greş meniul locantei unde echipajul dorea să cineze: plachie de crap.
Orgoliul său de bucătar este nu o dată pus la încercare şi Ismail aşteaptă, spre exemplu, ca echipajul de flăcăi zdraveni să aprecieze felul în care a mărunţit el carnea cu satârul, astfel încât să nu i se piardă prospeţimea şi aroma. Altfel, în bucătăria turcului intră tot Levantul, însă arta lui nu stă atât în reţetele sofisticate cu care te îmbie bucătăriile orientale, cât în micile trucuri pe care numai iniţiaţii le ştiu.
Uneori, această simplitate se cere cercetată mai atent. Prin rusticitatea şi directeţea ei, această bucătărie îţi aminteşte faptul că nu doar poveştile au circulat în lumea balcanică, "oů tout est pris ŕ la légčre", ci şi reţetele care fac din sarma un fel cosmopolit, unde se întâlneşte Bizanţul cu a "Turchiei floare". Cu alte cuvinte, aroma romanului se revarsă nu doar din aventura şi exoticul lumilor vizitate, ci şi din oalele în care Ismail prepară propriile sale poveşti şi arome pentru deliciul cititorului gurmand.
Filmul unei generaţii
Ecranizarea din anul 1976 a romanului "Toate pânzele sus!" a fost filmul de vacanţă al multor generaţii de tineri. Un film care a deschis regiuni ale lumii până atunci necunoscute, cum ar fi Ţara de Foc sau Istanbulul plin de cafenele. Un film care a modelat caractere, împărtăşind cu simplitate valori precum prietenia şi curajul de a merge până la capătul pământului pentru împlinirea unui vis. Este unul dintre filmele peste care timpul nu lasă urme, după aproape 40 de ani stârnind în continuare pasiuni.
• Simona Chiriac
Polonicul lui Ismail
Jean Constantin în pielea bucătarului turc Ismail. Poate cel mai savuros personaj al filmului "Toate pânzele sus!", care a rămas în amintirea tuturor datorită polonicului uriaş folosit drept armă de apărare. Puţini ştiu însă că regizorul filmului, Mircea Mureşan, a jucat rolul unui pirat care trebuia pedepsit cu polonicul. Pentru că Ismail lovea cu sete, fără să se prefacă, piratul de ocazie şi-a pus sub fes un castron, ca să nu-l lovească, la propriu, mânia turcului. Dar tot degeaba...
• Simona Chiriac
Citește pe Antena3.ro