Prănz in stil medieval

Ucenicind pe lăngă bucătarii de la Alimentarium, am deprins şi noi căteva secrete culinare. Mai ales că tema zilei e: "Un meniu medieval".

Ucenicind pe lăngă bucătarii de la Alimentarium, am deprins şi noi căteva secrete culinare. Mai ales că tema zilei e: "Un meniu medieval". Cu gesturi de magician, maestra culinară ne prezintă "laboratorul alchemic", unde, cu mijloacele evului nostru, sunt gătite reţete din alt veac. "Este vorba despre un prănz al celor bogaţi, pentru că in Evul Mediu oamenii săraci aveau o hrană mult mai simplă: cereale, linte, varză, supă. Reţetarul e probabil să nu se fi schimbat timp de aproape o mie de ani, insă indiciile pe care le avem datează abia din veacurile XIV-XV", ni se precizează.

Diferenţe

Tarteletele medievale erau mai puţin dulci decăt cele de astăzi. Felul principal al mesei il constituia friptura de vacă, in vreme ce ca antreu se serveau legume fierte. Se mănca multă păine, pentru că ţinea de foame. Erau multe zile de post, cănd nu se serveau produse de origine animală, insă ţăranii aveau foarte rar acces la carne, chiar şi in zilele de dulce. Asta pentru că vitele şi caii erau crescute mai degrabă ca animale de povară decăt pentru hrană, iar vănătoarea devenise deja apanajul celor bogaţi. Fructele nu se bucurau de prea mare incredere - crude erau socotite chiar nesănătoase. Şi, oricum, cele care creşteau aproape de sol erau considerate mai puţin nobile decăt cele care puteau fi culese din copaci. Mărul avea mai multă valoare decăt căpşuna sau fraga.

Sugestii

Căteva cuvinte despre reţetarul zilei. Un meniu datănd din secolul al XIV-lea, intocmit după reţete italiene: supa de dovleac era subţiată cu lapte de migdale (migdalele se toacă, se toarnă apă fierbinte şi se lasă o jumătate de oră, apoi se filtrează). Tarteletele cu ceapă eşalotă se pregăteau dintr-un aluat din făină sarazin (grău negru).

La felul principal: ragu de cerb, cu un sos dulce-acrişor; iar drept garnitură, linte cu şofran şi piure de mere, asezonat cu ceapă şi salvie.

La desert: pară fiartă in vin roşu, asezonată cu zahăr, vanilie, nucşoară, cuişoare. Apoi un jeleu din fructe uscate, nuga şi, ca digestiv, hipocras, un vin aromat cu o mulţime de condimente. De altfel, folosirea condimentelor in bucătărie era semn de mare bogăţie, in acele timpuri. "Erau foarte apreciate, pentru că veneau de departe şi nu erau accesibile majorităţii populaţiei."

Meniu vechi

Un meniu medieval, la temă, pentru numai 18 franci elveţieni (aproximativ 37 RON). Felul unu: Tartă cu eşalotă/ Supă-cremă de dovleac. Felul doi: Cerb cu sos dulce-acrişor/ Piure de mere şi salvie/ Linte cu şofran. Desert: Pară fiartă in vin grecesc/ Cotignac (jeleu)/ Nuga neagră/ Hipocras (vin aromat, digestiv).

Anul 1000

Una dintre expoziţiile temporare care au făcut deliciul vizitatorilor Muzeului Alimentarium din Vevey a avut ca temă "Măncăcioşii anului 1000": "Les mangeurs de l’an 1000". Expoziţia a fost completată de o sesiune de comunicări ştiinţifice care apoi au devenit suportul unei cărţi de excepţie. "Hrană pămănteană, hrană celestă", "Imaginarul social şi limbajul alimentelor", "Bucătărie şi convivialitate" - sunt căteva dintre temele abordate de cercetători din mai multe ţări vest-europene.

Demonstraţii

Alimentarium este singurul muzeu din lume care are o privire globală asupra alimentaţiei. Şi este, probabil, singurul muzeu interactiv avănd această temă. In bucătăria modernă a instituţiei lucrează mai multe echipe de bucătari profesionişti, care nu doar că gătesc sub privirea vizitatorilor prănzul pe care aceştia urmează să-l mănănce, dar şi dau lecţii de gătit. Temele alese sunt fie pregătirea unui anume tip de alimente, de exemplu foitaje sau paste sau sosuri; fie prepararea de măncăruri specifice unei anumite regiuni de pe glob sau unui anumit timp istoric. Demonstraţiile culinare se adresează fie adulţilor, fie copiilor, in spaţiul Junior, dedicat celor din urmă, unde există un laborator de bucătărie, un spaţiu informatic, un spaţiu de explorare şi o sală de mese unde pot fi asimilate reguli de aşezare a mesei şi bunele maniere.

"La banchete, se pregăteau bomboane aromate cu diferite condimente, care aveau rolul să uşureze digestia. Se considera că apără de boli, aşa cum şi vinul era consumat in acelaşi scop"

Martin R. Schärer,director Muzeul Alimentarium, Vevey