PROMOVARE / "Fiinţa" vinului naţional

Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre importanţa soiurilor autohtone de viţă-de-vie. Şi asta nu doar în contextul României, ci al întregii Europe "invadate" de vinurile Lumii Noi. Ce putem face noi, românii, pentru "fiinţa" vinului strămoşesc?

Iată o întrebare la care a încercat să răspundă cea de-a cincea ediţie a Salonului "Vinuri româneşti din podgorii strămoşeşti, parte a civilizaţiei şi culturii", care a avut loc în perioada 3-6 de­cembrie la Bucureşti.

Având printre organizatori Organizaţia Naţională Interprofesională Viti-Vinicolă (ONIV), Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV), patro­nat de Ministerul Agriculturii şi găzduit de Radio România, evenimentul şi-a propus să promoveze valorile naţionale prin nobleţea vinului, tradiţia cultivării viţei-de-vie pe meleagurile româneşti, precum şi continuitatea acestei îndeletniciri de-a lungul mileniilor până în zilele noastre.

"Cred că avem o misiune foarte im­por­tan­tă", ne-a declarat Maria Ţoghină, pre­şedinte al SRR. "Noi trebuie să le vorbim românilor despre ceea ce avem tradiţio­nal, iar vinul ne reprezintă prin multitudinea de soiuri pe care le avem. Fiecare român poate descoperi un vin care să fie numai al lui."

Salonul a adus la standuri mai mulţi producători de vinuri importanţi, care dau atenţie soiurilor româ­neşti. S-au organizat sesiuni de degustări de vin pentru specialişti şi vizitatori şi, bineînţeles, un concurs destinat profesioniştilor. La festivitatea de premiere Ansamblul Folcloric Jidvei şi Orchestra Radiodifuziunii Române au susţinut un concert.

ZESTREA NEAMULUI
"Soiurile autohtone se numără printre tezaurele ţărilor şi ale naţiunilor. De ce la noi nu se întâmplă asta?" Prof. ing. Călin-Petru Mocanu, director executiv ONIV, ne atrage atenţia: "Dacă vom continua gre­şeala de a crea vinuri din nomenclatorul internaţional în defavoarea celor din no­menclatorul naţional, şansa noastră pe piaţa Uniunii Europene va fi mai mică. Eu nu cred că în Europa am avea concurenţă cu Feteasca Neagră. Ştiţi foarte bine ce calitate are aceasta vizavi de structura so­iurilor roşii străine, ori ce rol joacă noile creaţii româneşti, precum Novac, Alutus, Negru de Drăgăşani. Trebuie să acordăm nu doar formal rolul şi locul cuvenit soiu­rilor româneşti, pentru că ele vor crea perspectiva dezvoltării viticulturii durabile".

În momentul de faţă, primele eforturi vizibile vin dinspre micii produ­că­tori, precum dr Ion Puşcă, întemeietorul unei noi podgorii în Dobrogea, ori ba­ro­nul Jakob Kripp, care duce mai departe moştenirea lui Barbu Ştirbey, la Drăgă­şani. "Prinţul Ştirbey, unul dintre cei mai mari proprietari de pepiniere viticole de la începutul secolului al XX-lea, spunea: «Şansa noastră, după atacul de filoxeră, o reprezintă creaţiile româneşti». Vorbele lui rămân valabile după 100 de ani."

---

Ştiri pe scurt

SAVORI LA BORDEAUX
În cadrul zilelor porţilor deschise "Mândri de a fi acvitan", organizate în Bordeaux de Consiliul Regional al Acvitaniei (regiune aflată în sud-vestul Franţei), în zilele de 12 şi 13 decembrie se va organiza evenimentul numit "Tarabele savorii". Filiere agroalimentare, producători şi artizani acvitani îi invită pe toţi gurmanzii din Franţa, şi nu numai, să deguste şi să cumpere 40 dintre cele mai bune produse ale regiunii: foie gras din Périgord, miel, brânză şi numeroase produse bio. În timpul degustărilor, vizitatorii vor fi invitaţi să participe la un casting foto, "Efectul Acvitan". Câştigătorii concursului de fotografie vor pleca de acolo cu o cutie de produse din regiune.

MASĂ PRINTRE RECHINI
În Guatemala s-a deschis primul res­­taurant-acvariu din America La­tină, în care se poate lua masa prin­tre rechini. Succesul a venit imediat: s-au aşteptat chiar şi câte cinci ore pentru a putea ajunge la una dintre cele 158 de mese ale restaurantului.  În prima zi au fost nu mai puţin de 4.500 de clienţi, care au putut privi în timpul mesei doi rechini şi alte 600 de peşti din 38 de specii exotice. Proprietarul, José Garces, a afirmat că numai între­ţinerea unui astfel de acvariu costă în jur de 45.000 de dolari pe lună. (Carmen Drăgan)