Protectorul pămăntului

In tradiţia populară, pămăntul este infăţişat ca fiind aşezat pe apă şi s-ar putea scufunda oricănd dacă cei patru peşti mari care-l susţin ar obosi şi ar lăsa să cadă de pe spinărilor lor această povară. Iată un alt motiv pentru care peştele poate avea puteri nebănuite, fiind folosit, nu de puţine ori, in cadrul ritualurilor de protecţie.

In tradiţia populară, pămăntul este infăţişat ca fiind aşezat pe apă şi s-ar putea scufunda oricănd dacă cei patru peşti mari care-l susţin ar obosi şi ar lăsa să cadă de pe spinărilor lor această povară. Iată un alt motiv pentru care peştele poate avea puteri nebănuite, fiind folosit, nu de puţine ori, in cadrul ritualurilor de protecţie.

Tot in tradiţia populară, de axul pămăntului (sau de "piciorul pămăntului", după cum mai este numit) sunt legaţi cei care au nesocotit cuvăntul lui Dumnezeu. Aşa s-a intămplat şi cu Iuda, divinitate populară deosebit de puternică, identificată chiar cu stăpănul Iadului sau cu Scaraoţchi. Pedepsit fiind de către Dumnezeu, Iuda a fost legat cu lanţuri de "piciorul pămăntului" şi lăsat acolo. Din cănd in cănd insă, el se opinteşte şi incearcă să desfacă lanţurile ca să scape. Ca să-i protejeze pe oameni, Dumnezeu le-a lăsat acestora o armă redutabilă impotriva acestei divinităţi malefice. Poveştile populare spun că Iuda se miră peste măsură atunci cănd aude colindele de la Crăciun şi vede ouăle roşii de la Paşti. Este atăt de minunat, incăt uită pentru ceva timp de chinurile sale.

Ruda Domnului

Iar dacă Iuda poate fi in tradiţia populară stăpănul spiritelor rele, in calendarul religios, la data de 19 iunie, este pomenit un alt Iuda, de această dată o divinitate cu puteri binefăcătoare. Sfăntul Iuda, "ruda Domnului", este sfăntul despre care poporul spune că susţine unul dintre stălpii pămăntului. Pentru că pe umerii săi se află o greutate foarte mare, se desfăşoară in gospodării o serie de ritualuri. Se spală vasul de la făntănă de trei ori ca să fie puternic stălpul şi să nu se zdruncine pămăntul. Pe cămp se munceşte numai pănă la prănz, iar gospodarii primesc in schimbul muncii lor doar măncare şi băutură. In schimb, ca să nu apară cutremure sau grindină (gospodarii consideră că Iuda este frate bun cu Sfăntul Ilie, cel care are putere asupra fulgerelor şi trăsnetelor), oamenii se feresc să sape pămăntul, să se lovească sau să sară de la inălţime.

Salată de hamsii

Ingrediente: un dovlecel, boabe de porumb, două roşii, 200 g fasole galbenă, frunze de salvie, 50 g susan, o conservă de hamsii in ulei, un ardei iute, sare, piper, ulei, o ceapă.

Preparare: Ceapa se taie ineluşe, dovlecelul se taie rondele, iar roşiile in cubuleţe. Fasolea se fierbe in apă cu sare, iar cănd este aproape gata se căleşte puţin intr-o tigaie cu ulei incins in care s-au adăugat şi celelalte legume. Se sărează şi se piperează. Intr-un bol se pun legumele călite, hamsiile scurse de ulei şi ardeiul iute tăiat in bucăţele. Se amestecă şi se presară susan şi frunze de salvie.