Redescoperirea bunului gust

Cei care au poposit pentru cîteva cli­pe în Piaţa Amzei din Bucu­reşti, la "Tîrgul Ţăranului Ro­mân", în fiecare week-end, în­ce­­pînd cu mij­locul lunii aprilie, au putut în­­cerca o ex­perienţă gastrono­mic­ă cel pu­ţin in­teresantă, o adevărată în­­toar­cere în timp, la "gusturile" pri­mor­­­diale. P

Cei care au poposit pentru cîteva cli­pe în Piaţa Amzei din Bucu­reşti, la "Tîrgul Ţăranului Ro­mân", în fiecare week-end, în­ce­­pînd cu mij­locul lunii aprilie, au putut în­­cerca o ex­perienţă gastrono­mic­ă cel pu­ţin in­teresantă, o adevărată în­­toar­cere în timp, la "gusturile" pri­mor­­­diale. Pre­pa­ra­te din carne, unele din­tre ele păs­trate cu meşteşug la fum ca să-şi ca­­­pete cu­loa­rea şi gustul pe care-l aveau cu multă vre­me în urmă, pe timpul stră­mo­­şilor. Brîn­zeturi de toate felurile, de la caş, te­lemea, pînă la urdă şi brînză în coa­­jă de brad. Plăcinte şi alte cofeturi, dul­­­ceţuri, gemuri şi siropuri. Legume şi fruc­­­te care recreează gusturile din copilărie.  

Toate produsele expuse au fost proas­pete, preparate numai după reţete tra­diţionale, aşa cum se mai fac astăzi, din păcate, doar în unele zone din Ro­mâ­nia. Nu s-au folosit conservanţi, ci doar acele ingrediente care "cresc" în grădina de pe lîngă casă, laptele şi carnea animalelor care pasc doar iarbă grasă de la munte. În concluzie: preparate româ­neşti, sănătoase şi, mai ales, foarte gus­toa­se. Organizatorul, Grupul de Iniţia­ti­vă "Radu Anton Roman", avînd ­printre parteneri Primăria Sectorului I şi Mu­zeul Ţăranului Român, şi-au propus, ca pe parcursul a şase luni (12 ap­ri­­­lie-26 octombrie), să redescopere şi să menţină tradiţiile săteşti autentice, prin promovarea produselor tradiţionale, educarea gustului consumatorilor şi promovarea gastronomiei tradiţionale.

Bucate ţărăneşti

Mici producători români, sosiţi în Pia­ţa Amzei din mai toate colţurile Ro­mâ­­niei, i-au ademenit pe bucureşteni cu gusturi de mult uitate. Gheorghe Bar­za şi Lucia Bar­bosa, ţărani din Măr­gi­nimea Sibiului, i-au poftit pe cei pre­zenţi să guste din brînza şi caşcavalul afu­mat, din pastrama de oaie şi de ber­bec, dar şi din slăninuţa afumată aşa cum se face în familia lor de cel puţin cinci gene­ra­ţii. Familia Lăzureanu din Făgăraş este specializată în prepararea cîrnăciori­lor de casă, a tobei, a muşchiu­leţului sau a cotletului afumat. Mioara Sto­chi­ţă, din Videle, cunoaşte secretul preparării celor mai buni cozonaci, poale în brîu, ciocolată de casă sau nuga cu miere. Iar acestea au fost doar cîteva nume. Interesantă a fost şi "lecţia de bun gust" a doamnei Rosemary Barron, o britanică îndrăgostită de gastronomia ar­delenească care a pledat pentru în­toarcerea la preparatele simple, obţinute numai din ingrediente naturale şi după tehnici vechi de sute de ani.  

Tot Piaţa Amzei a fost şi locul de desfăşurare al unei degustări de produse originare din regiunile italiene Abruzzo, Sardinia şi Puglia, propusă de expertul bucătar Rosario di Donna. O invitaţie adresată tuturor celor care vor să descopere gusturi noi.


Păstrăvi în hîrzob, un ­deliciu mai rar aflat pe mesele noastre, ­produse lactate sau de ­carmangerie, fructe şi legume al căror gust ne aminteşte de alte vremuri, pe toate le găsiţi la "Tîrgul ­Ţăranului Român" din Piaţa Amzei

Plăcinte moldoveneşti cu urdă şi mărar

Ingrediente: un ciur de făină, o bucată de urdă, 3 linguri de mărar proaspăt tocat, 5 ouă, o cană de lapte, un bulgăre de drojdie de bere, un pahar de zahăr, un pahar de untdelemn, sare.

Preparare: Dizolvăm drojdia în puţin lapte cald amestecat cu o lingură de zahăr şi o lingură de făină. Lăsăm plămădeala să dospească şi apoi adăugăm restul de făină, lapte, jumătate din zahărul rămas, două ouă şi sarea şi o frămîntăm foarte bine. Lăsăm amestecul la dospit. După ce a crescut, întindem foi din care vom tăia pătrate suficient de mari. Fiecare pă­trat se umple cu amestecul de urdă, mărar tocat, două ouă şi restul de za­hăr. Se împăturesc ca o scrisoare, se aşază în tavă, se ung pe deasupra cu un ou şi, după ce se lasă să crească, se dau la cuptor, la foc potrivit.
Reţetă de Maria Vereha, Vatra Moldoviţei, Suceava, 1982