Si erau acolo, in adancile firide de intuneric, gavanoase cu dulceturi, glaje cu sucuri racoroase, cosuri cu fructe ascunse la umbra - caise, pere harbuzesti si mere varatice - sa mai tina o vreme miezul zemos al verii⦠Chilerul pe jumatate afundat in pamant - nici pivnita pe de-a-ntregul, nici camera cu ferestre deschise si plina de lumini - adapostea minuni de tot felul. Soarele patrundea aici in fire subtiri, ce pareau ca se invart continuu in jurul axului lor, iar misterele aveau forme umbrite. Cofe si cofaele, putine si putineie, o piua de lemn, mai ânalta decat mine, si pisalogul ei din trunchiul unui par cioplit, tabliile unui pat cu marginile in dulci rotunjimi, aromind a lemn vechi, roti de caruta si din nou firidele ascunse, cu gavanoasele acoperite cu hartie groasa, albastra, muiata in ulei sa devina pergamentoasaâ¦
Copii fiind, chilerul din care se iteau basme rivaliza doar cu podul mirosind a fum si a miere (se oplosisera acolo vreo doua familii de albine salbatice, harnice arhitecte, mereu "redesenand" faguri) si cu cei doi aguzi uriasi din curte, pe ramurile carora urcam catre soare⦠Din nesfarsitele pendulari intre intuneric si lumina, bunica ne "extragea" cu promisiunea fructelor proaspete. Un "cocteil" fara pretentii, in care amestecul era dictat de bunul-simt al⦠gustului bun. Un pepene galben si mustos, cu capacul taiat, era curatat de samburi, apoi scobit cu lingura si miezul taiat in cuburi, amestecat, dupa voie, cu toate fructele care imbalsamasera gradina cu parfumul lor. Erau acolo capsune dolofane, jumatati de zarzare pistruiate, zmeura dulce, cand si cand fragi de pe coasta dinspre vie sau felii subtiri de mere santiliesti, afine, coacaze albe si negre, bobite de soc, mure - combinatiile variau in fiecare luna, ba chiar si in fiecare saptamana, dupa cum cate un fruct incepuse a se coace prin intinsul acareturilor bunicilor, ori dincolo de islaz, in padurea cea fara de capat⦠Verile copilariei, acum, sunt ascunse intr-un gavanos cu dulceata dintr-o firida de intuneric.