În Carpaţii de Curbură, pe la stâni, se pregătesc "foile cu lapte", un fel de "supă-ciorbă", cum îi spune Cristina Partal (ANTREC Buzău), o fiertură de ierburi de primăvară, acrită cu lapte prins.
O reţetă asemănătoare am aflat, în călătoriile mele, tocmai în Alpii elveţieni, unde se pregăteşte celebra "soupe-de-chalet" (supă de cabană), la fermele de vaci din munţi, acolo unde vrednicii "armailli" (păstori) adună şapte ierburi magice, care cresc de la sine, precum spanacul sălbatic sau usturoiul ursului, pe care le fierb cu cartofi şi ceapă uscată, le pasează şi dreg zeama cu lapte prins. Un cub de unt proaspăt, pus în farfuria cu zeamă fierbinte, schimbă dintr-o dată gustul acestui preparat alpin.
Dacă ne întoarcem între ai noştri, găsim în Ardeal supa de cartofi cu lapte, iar în Moldova sârbuşca, o ciorbiţă de cartofi dreasă, de asemenea, cu lapte bătut. Supa de teci de fasole cu lapte este specifică zonei Argeşului, iar în zilele de vară se dovedeşte a fi nu doar hrănitoare, ci şi hidratantă şi răcoroasă. Fasolea, fiartă cu albitură (rădăcină de pătrunjel, păstârnac), morcov şi ceapă, se acreşte cu lapte bătut şi se aromează cu mărar tocat mărunt. Nu-i rea deloc!
Dar mie îmi place o altă reţetă, cea de ciorbă de cartofi noi cu afumătură şi lapte prins. Nu e cazul să vă învăţ acum cum se fierb cartofii, cu niţică afumătură şi cu ceapă uscată... Adaosul de lapte prins - dacă e posibil, nu bătut, cumpărat de la magazin, ci din acela care, pus numai de o zi în oală de lut, să se acrească, încă mai păstrează şi ceva din gustul laptelui dulce, căci n-a apucat să fermenteze prea mult - va da acestei ciorbiţe o savoare neaşteptată şi, în ciuda afumăturii, va fi o mâncare... diafană.
Chiar dacă vă pare neobişnuită această modalitate de a vă acri ciorbele, merită să încercaţi să înlocuiţi borşul de putină, oţetul sau sucul de roşii acru pregătit în casă din toamnă cu o căniţă de lapte bătut. Mâncarea va ieşi gustoasă şi sănătoasă.