Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când omul este pasionat de gastronomie, nimic nu i se pare "de neîncercat" şi va accepta pe loc orice provocare cu gust şi arome neştiute. Pe Florin Ştefan Varga ne-am cam obişnuit să îl întâlnim în drumurile noastre, fie în Ardealul patern-matern, fie în Muntenia mamei-soacre, fie în Sinaia regală, "mică patrie adoptivă", pentru propăşirea căreia s-a dedicat. (Pe la începutul anului, de la Sinaia ne venise vestea înfiinţării un club de împătimiţi ai bucatelor, unde "dom' colonel" prezenta adesea noi redute culinare pe care le cucerise...!)
De la o vreme îi cam pierdusem urma. Asta până când am primit de peste Ocean un mesaj (nu în sticlă, ci pe email, că, de, se mişcă mai iute ca vântul, aşa că ştirile ajung până la noi proaspete). Tocmai de pe malul Pacificului, de pe lângă Vancouver, ne-a trimis un pachet consistent de reţete şi fotografii canadiene. Le publicăm şi noi ceva mai încolo. Eu am ales să experimentez, după domnia sa, "Poutine", o "piesă de rezistenţă" a bucătăriei din Quebec. "Există multe poveşti despre cum a apărut acest fel de mâncare, dar se crede, în general, că totul a pornit de la o idee a unui fermier din Quebec, prin 1950. Ingredientul-cheie este caşul ultraproaspăt, care va deveni cremos în însoţirea cu cartofii, cârnaţii şi sosul, toate fierbinţi", îmi scria Florin Ştefan Varga.
Dar iată reţeta:
"Ingrediente: 1 l supă de vită; 4 cartofi roşii mari; 2 cârnaţi picanţi (chorizo); 250 g caş proaspăt, tăiat bucăţele; sare şi piper.
Preparare: Pentru sos puneţi supa la fiert energic, o oră, până se reduce ca o glazură. Cartofii tăiaţi se prăjesc în două etape: 5 minute la temperatură scăzută (160 grade C) după care se scurg şi se răcesc, apoi la temperatură ridicată (200 grade C) până devin aurii şi crocanţi, când se scurg şi se dau cu sare şi piper. Cârnaţii se fac pe grătar. Puneţi în fiecare bol (sau cornet de hârtie) cartofii, cârnaţii tăiaţi felii, caşul şi sosul. Serviţi imediat."
Cântecul cocoşului de Hurez
În prima duminică de vară, cocoşul de Hurez cântă în zorii zilei, chemându-i pe ceramişti la întâlnire. E târgul lor, e sărbătoarea lor! Anul acesta, peste 50.000 de turişti au ajuns în "Oltenia de sub munte", în raiul ceramiştilor, pentru a le admira frumoasele capodopere de lut. Blidele, oalele şi ulcelele, castroanele, dar şi jucăriile din lut au împodobit locul, iar nouă ne-au dat prilej să cercetăm după bucate şi poveşti. Poveşti ne-a adus şi colega noastră Veronica Bectaş, care a venit la redacţie cu primul exemplar dintr-o carte inedită de bucate: "77 istorii şi reţete din Epoca de Aur" (Editura Cartex). Iar dacă reţetele din cartea ei au fost inventate de mamele şi bunicile noastre dintr-o necesitate, mai multă libertate de creaţie au avut cei doi bucătari şefi (unul grec, celălalt francez), pe care îi veţi întâlni în paginile revistei... Cândva, ca ei, va ajunge poate şi Micul Magician... Despre ce va mai fi vorba în revistă vă lăsăm şi pe dvs. să descoperiţi.
