Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Falnic şi luminos se ridică-n fundal blîndul rege al atîtor înălţimi, vestitul Penteleu, cu cele mai grase păşuni, cu cele mai încîntătoare şi mai bogate plaiuri din tot cuprinsul Carpaţilor noştri…” Aşa descria Alexandru Vlahuţă muntele sub care se odihneşte, între cele două braţe ale Rîului Bîsca, satul Varlaam.
Punct terminus al călătoriilor cu maşina şi teritoriu de graniţă între păstori şi agricultori, Varlaamul, ca şi Gura Teghii sau Nehoiu din apropiere, poartă amprenta a două lumi ce se intersectează. Oraşul pătrunde către izvoarele de taină ale muntelui, iar muntele îşi revarsă bogăţia la oraş, mai ales prin acele pieţe cu tradiţie în vînzarea brînzei. Aş crede că notorietatea produselor lactate provenite din zona Penteleului se explică mai ales prin amînarea urbanizării sale. Nu şoseaua imposibilă, care leagă Nehoiu de Varlaam, ţine însă frîna trasă, ci, la fel ca acum o sută sau mai multe sute de ani, izolarea are temeiul ei civilizator, care face, bunăoară, să nu putem vedea oier buzoian care fură la cîntar ori masă de oameni ai muntelui fără musafiri…
Citește și Rețeta zilei de vineri. Calcan fript „pescărește”
La Varlaam, în locul numit și “Peleşul de la poalele Penteleului”, inimoasa mea gazdă, Maria Blidaru, m-a îmbiat cu o “ciorbă din foi de lapte”.
Adică din “lăptucuţă” (salată) de pădure. E o mîncare tradiţională, care foloseşte ingrediente la îndemînă. Cum se prepară?
Citește continuarea pe ANTENA SATELOR
