Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se poarta revelioanele... ca altadata. Cui ii da mana. Si punga. Desi, "ca altadata" poate sa-nsemne, la o adica, atat de mult! "Ca altadata" acum un veac sau "ca altadata" acum un sfert de secol?
Revelioanele de altadata? Oricare ar fi raspunsul dvs., eu ma pregatesc sa va ofer cateva sugestii, adunate de-a lungul vremii de prin... colectiile de meniuri vechi.
Pe vremuri, adica pe la finele secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, cand Bucurestiul devenise deja acel flamboaiant "Mic Paris" al Orientului european, de Anul Nou se organizau baluri – la Palatul Regal si, deopotriva, in palatele protipendadei vremii. Alde Sutu, Stirbey si Bibescu dadeau si ei petreceri, sa-si arate doamnele nurii si domnii butonii de argint.
Revelioane se faceau in restaurantele de pe Calea Victoriei – fostul Pod al Mogosaiei – caci aparusera deja "in scena" Capsa, Capitol, Continental Grand Hotel si Grand Hotel du Boulaverd (asta ca sa pomenim doar crema-cremelor in materie de restauratie damboviteana)… Si se mai organizau petreceri de... petrecere a Anului Vechi si-ntampinare a Anului Nou in cluburi. Doar ca pe vremea aceea cluburile nu erau ce sunt azi, si chiar de erau frecventate cu precadere de tineri sau de intelectualitatea timpului, erau tineau staiful sus! Nu se facea nimic fara tinuta de rigoare. Vorbim totusi de Jockey Club si de Automobil Club sau, cel mult, de Clubul Tinerimii Romane... Pana la primul razboi mondial vorbim de acea fantastica "la Belle Epoque", de care aminteste, in cronicile sale, si Misu Vacarescu, alias Claymoor, vorbim de o atmosfera pe care cu greu o mai poti reproduce azi... Poate pe la locanta Jaristea, unde seara de seara Kera Kalita reimprospateaza trecutul sa mai gasesti ceva care sa sune a cristal curat si sa straluceasca precum argintul bine lustruit. Argint in care ti se aduc limbi de vitel cu sos Dijon, cega afumata de Volga, morun in aspic, telemea de Pind si masline de Thassos, ca sa nu uiti ca oricum ai da-o si-ai coti-o, tot in Balcani ramai...
Despre ce mancau regii Romaniei de revelion, am mai scris noi de vreo cateva ori. Curca Taleyrand cu sos Cumberland, capatana de mistret, somn a la Mirabeau, consomeu Celestine... Asta ca sa citam doar vreo cateva feluri de mancare din meniurile asezate "in pagina' de bucatarii regali Edner sau Strassman. Dar sa vedem si ce meniuri aveau restaurantele si cluburile bucurestene, de revelion. In 31 decembrie 1903, la masa speciala de An Nou organizata de Clubul Tinerimii Romane s-a servit (o sa ma iertati ca nu va dau denumirile in franceza, ca in epoca, ci traduse pe limba noastra): caviar, supa de pasare, curcan in aspic, sunca de Praga, miel la frigare, salata de sezon, prajitura Capsa (restaurantul celebru facea si catering, cum am zice noi azi), inghetata "bulgare de zapada', bomboane, fructe, cafea, sampanie si-un vin de Dragasani, din podgoria familiei Stirbey – vin si podgorie care, la vremea aceea, erau celebre "pana la Viena si dincolo de ea".
Un meniu datat 31 decembrie 1918, la putina vreme dupa infaptuirea Romaniei Mari, dar inca in plin razboi mondial, ne ofera informatii despre ce au mancat ofiterii armatei romane in... noaptea militarilor. Cu baioneta la arma, ei au "atacat" antreurile, ciorba regala, sarmalele moldovenesti, muschiuletul de purcel, cartofii cu sos muslin, friptura de gasca, salata si... ficatul de urangutan (probabil un pate de ficat obisnuit, dar care, sub efectul adrenalinei crescute, le va fi parut militarilor nostri cine stie ce preparat exotic).
O alta sugestie culinara pentru masa festiva de revelion o gasim tiparita pe meniul din 31 decembrie 1931 al Restaurantului Cina din Capitala (aflat pe vremea aceea pe strada C.A. Rosetti, in fosta casa Boerescu). "Cina" frantuzeasca din Bucuresti avea patron italina si doi maitres d’hotel, din care unul frantuz si altul... macaronar. Personalul era pestrit, romani si straini laolalta, dar clientela era din cea mai fina a Capitalei, numai oameni cu stare si... cu carte. Interesant la acest meniu din decembrie 1931 este faptul ca, odata cu Revelionul, mesenii s-au bucurat de o inca un eveniment festiv: o logodna. Cea a "Marutei". Cine va fi fost ea, n-avem cum sti. Nici colectionarul care are "in custodie" meniul cu pricina, Ion C. Rogojanu, nu are habar. Insa piesa – la meniu ma refer – este cu siguranta o raritate, cu toate inscrisurile de pe verso, si merita citata. Dar sa vedem si ce mancara, in prag de an 1932, tinerii logodnici si invitatii lor: caviar proaspat, supa de pasare, suprem de nisetru Richelieu, friptura de curcan, ciozvarta de miel cu patrunjel. Salata pariziana. Sparanghel cu sos divin, parfait de ananas, limbi de pisica, fructe, prajiturele si cafea.
Citește pe Antena3.ro
