Târgul de produse tradiţionale şi ecologice de la Cluj-Napoca a fost organizat de Centrul Cultural Francez în colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, Centrul Cultural Italian şi administraţiile locale ale regiunilor Parma din Italia şi Vichy, Franţa. Lor li s-au alăturat şi asociaţiile de profil din ţară şi peste 35 de producători români.
Şi dacă cineva ar putea crede că românii n-au avut ce pune pe masă în competiţie cu rivalii latini, se înşală. Jumări, cârnaţi, chiar şi melci şi brânză de capră sulemenită după reguli franţuzeşti, dar cu gust de Feleac autohton, rafineţuri de brânză topită ascunsă în cetină de brad adusă din zona Braşovului şi magiun de prune de la Topoloveni sau fructe de tot felul ascunse în miere de salcâm, toate s-au luat la luptă dreaptă cu suratele lor de pe farfurii străine. Clujenii s-au bătut să cumpere tot ce se putea cumpăra de la producătorii români, cu toate că expoziţia nu trebuia să aibă şi vânzare. Dar n-au avut cum să-l învingă producătorii pe românul dedat la cârnăciori, şunculiţe şi pastrame afumate, murături şi zacuşti bio, brânzeturi, cartofi de Râşca, mari "ca şapca de poliţai", pălincă de casă şi miere fără coloranţi. Musai a fost să treacă la vânzare. Şi cu preţuri de 5 lei pentru un borcan de "silvoiză", aşa cum i se spune magiunului pe plaiurile someşene, până la 10 lei borcanul de zacuscă ori cel de miere şi 7 lei oţetul de mere făcut în casă şi dres cu busuioc ori cimbru, până la pâinea cu cartofi şi cozonacul cu nucă din Harghita, pentru toate se stătea la rând şi se disputa bucăţica de gust şi cea de cumpărat.
Citește pe Antena3.ro