Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru călătorul român (şi străin) e deja o cutumă să pună semnul "=" (egal) între Bucovina şi tainica viaţă monahală (pe care mirenii se străduiesc să o înţeleagă, privind uneori prea insistent prin vălul străveziu care o protejează de secole). Bucătăria bucovineană monahală are, şi ea, savori pe care pelerinul înfometat se simte tentat să le descifreze, dacă nu după prima lingură (cea a potolirii foamei), atunci după a doua (cea a împlinirii saţiului). Pentru ca după a treia lingură să doreşti mai degrabă să afli ce se ascunde, vorbind din punct de vedere creştin şi antropologic, dinapoia fiecărui fel de mâncare. De ce mănânci ceva într-o perioadă a anului şi altceva altădată...? Care-i rostul meselor de post şi-al celor de dezlegare? Ce altă funcţie au cozonacul, pasca, mielul - ca să enumerăm doar bucatele Paştilor - decât aceea de a ne hrăni...?
Dar nu doar în mănăstiri hrana are şi funcţie ritualică - bucovinencele ştiu şi ele, la fel de bine, să respecte datinile, cutumele, ritualurile. Sigur, o să îmi spuneţi că nu doar bucovinencele fac asta şi vă dau dreptate, dar parcă nicăieri în ţară nu am întâlnit mai multă pioasă aplecare deasupra coşului de Paşti ca la Moldoviţa, sat mândru şi înstărit, unde, la ceasul când se îngână ziua cu noaptea, de Înviere, mi-a fost dat să le fiu alături, trăind împreună miracolul.
ALIMENTE ŞI SEMNIFICAŢII
Ca şi ei, am adus la biserică bucatele ce trebuiau binecuvântate, sfinţite, pentru masa de Paşti, puse în coş "aşa cum cere tradiţia, din toate câte a lăsat Dumnezeu pe faţa pământului, hrana sănătoasă a omenirii". Am pus în coş cozonacul bucovinean, de-i zic cei ai locului "babă". Una dintre gospodinele satului m-a îndreptat ce să mai pun ca să nu "stric" tradiţia: "Un salam făcut cu multă boia roşie. Ouă roşii... Cele mai dibace dintre femei pun şi ouă încondeiate, pe care predomină, ca model, crucea. Fiecare ou încondeiat are o denumire şi o semnificaţie legate de muncile câmpului (grebluţa, furca), de creşterea animalelor (coarnele berbecului), motive geometrice cu 40 de colţuri (câte unul pentru fiecare dintre cei 40 de mucenici), spirala (care semnifică infinitul), calea rătăcită...". În coş se mai pune zahăr, sare, unt, slănină, usturoi şi ceapă. Aflu că "dacă de Paşti mănânci unt sfinţit, îţi vor merge toate ca unse, ca pe unt...". Bineînţeles, nu va lipsi pâinea sfinţită (sau anafura) ori vinul.
Stând în zorii zilei (ca-n zorii facerii unei noi lumi) în grădina cea largă a bisericii din Moldoviţa, privindu-i pe oamenii aceia care, în ciuda frigului dimineţii de primăvară timpurie, şi-au îmbrăcat costumele cele frumoase, înflorate, şi bundiţa cu blană de jder, îmi spun că mare dreptate avea Radu Anton Roman să-i iubească necondiţionat, aşa cum fără limite le preţuia şi bucatele!
Plachie bucovineană
Pe Siret şi pe Prut e destul peşte mare ca şi bucovinenii să-i ştie bucoavna.
Ingrediente: 2 kg peşte, 1 kg ceapă, 1 kg roşii răscoapte, 2-3 ardei graşi, 1 castron cu ciuperci,5-6 căţei de usturoi, 1 ceaşcă cu smântână,sare, piper, boia, pătrunjel, cimbru, 1 pahar de vin dulce, 100 g unt, 100 g untdelemn.
Preparare: Peştele se grijeşte, se taie bucăţi - felii nu prea groase - se sărează-piperează şi se trece prin făină, apoi se rumeneşte în untdelemn şi unt bine încinse. Ceapa se curăţă, se taie peştişori, ardeii se taie pătrăţele şi ciupercile feliuţe. Se încing ulei şi unt şi se pun ceapa şi ardeii la călit. Apoi, separat, se pun la călit ciupercile. Roşiile se taie felii, usturoiul se pisează pastă. Ciupercile se sting cu vin. În continuare, se aşază peştele pe pat de legume călite, se acoperă cu ciuperci, sos de vin şi felii de roşii şi se dă la cuptor, pe foc potrivit. Se toacă verdeaţă, se freacă cu usturoi, boia, cimbru şi smântână. După 10-15 minute, peştele se scaldă în sosul de smântână şi verdeaţă parfumată şi se mai lasă în cuptor încă 10 minute, să se desăvârşească o alchimie miraculoasă.
● Reţetă din "Poveştile bucătăriei româneşti", volumul IV
