Sâmbăta ofrandelor

În noiembrie, atunci când vinul începe a se limpezi în butoaie, gospodarii fac ultimele pregătiri pentru trecerea cu bine a iernii. Se îngroapă via şi se protejează plantele mai firave. Crengile şi frunzele uscate se strâng laolaltă şi se păstrează, fiind numai bune pentru îngrăşământ. Femeile se îngrijesc de mâncare mai cu seamă în zilele de sâmbătă, când, după tradiţie, se face pomană pentru răposaţi.

PE LUMEA CEALALTĂ
Încă de la începuturile timpului, ziua de sâmbătă a fost hotărâtă pentru morţi. La fel cum duminica oamenii trebuie să aibă masa îndestulată, la fel şi sufletele trecute pe tărâmul celălalt se bucură sâmbăta de toate ofrandele alimentare. Mai mult, se spune că orice ai da în această zi este trecut pe răboj şi va sta mărturie la judecată. Tradiţia mai consemnează că toate sufletele vin sâmbăta pe la casele lor şi se aşază într-un colţ, aşteptând să primească ceva de mâncare.

Dacă oamenii aruncă afară resturile de mâncare sau gunoaiele, atunci sufletele răposaţilor pleacă supărate. Dacă trebuie aruncat totuşi gunoiul, se dă o bucăţică de ceva câinelui, oricât de mică ar fi ea, ca să nu se facă vreun păcat. Din această cauză nu este bine ca la sfârşit de săptămână să se măture, să se toarcă sau să se îngrijească cânepa.

RITUALURI
"Sâmbăta dimineaţa, cum te scoli, îndată să te speli şi să faci cruce, căci în iad dracii toată săptămâna rod lanţurile diavolului şi până sâmbătă, numai într-o cruce se mai ţin, şi sâmbătă s-ar desface cu totul şi el ar scăpa, dar sâmbătă dimineaţă, oamenii lui Dumnezeu, cum se scoală, fac cruce şi zic: «În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh» şi lanţurile se fac la loc" (Elena Niculiţă Voronca - "Datinele şi credinţele poporului român"). Pe de altă parte, aşa cum oamenii se împărtăşesc duminica sau la marile sărbători, îngerii păzitori merg sâmbăta.

"Îngerul omului în toată sâmbăta se împărtăşeşte; numai când mănâncă omul sâmbăta dimineaţa, până a nu răsări soarele, atunci nu se poate împărtăşi şi e supărat, că nu e curat. De aceea, oamenii păzesc sâmbăta să nu puie nimic în gură şi bărbaţii să nu fumeze până nu a răsărit soarele." (Elena Niculiţă Voronca - "Datinele şi credinţele poporului român")

 

Orez cu vinete
Ingrediente: o vânătă, 150 g orez, un morcov, 100 g mazăre, 100 g porumb boabe, un ardei capia, o ceapă, doi căţei de usturoi, 200 ml ulei de floarea-soarelui, sare, piper, mărar.
Preparare: Ceapa şi usturoiul se curăţă de foi, se toacă mărunt şi se pun separat pe o farfuriuţă. Mazărea şi morcovul se fierb în apă cu sare, se scurg, iar morcovul, după ce s-a curăţat de coajă, se taie rondele sau cubuleţe. Ardeiul capia se curăţă de seminţe, se spală şi se toacă mărunt. Se încinge o jumătate din cantitatea de ulei într-o cratiţă, se pun ardeiul şi ceapa, se călesc cinci minute, apoi se adaugă orezul spălat şi scurs de apă. Se căleşte până devine sticlos, se toarnă apă cât să-l depăşească cu două degete şi se condimentează. Când orezul este aproape fiert se pun boabele de porumb, morcovul, mazărea şi usturoiul. Se mai fierb zece minute, se verifică de gust, se presară mărar tocat şi se ia de pe foc. Vânăta se spală, se taie cubuleţe, se condimentează, se prăjeşte în uleiul rămas şi se serveşte alături de orezul cu legume.

• Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel