Şase, vine tata!

Copiii! O problemă pe care ţi-o creezi de drag şi care-ţi dă de furcă toată viaţa. Da, dar şi dacă ai reuşit să-I "faci" cum trebuie, rămâi tânăr până la moarte.

Copiii! O problemă pe care ţi-o creezi de drag şi care-ţi dă de furcă toată viaţa. Da, dar şi dacă ai reuşit să-I "faci" cum trebuie, rămâi tânăr până la moarte.


Da, aşa zicea bunica mea: "Copiii se fac abia după ce-i naşti. Trebuie controlaţi mereu". Are dreptate. La mine în bloc stau cu chirie două surori. Toate datele le ştiu de la doamna Pavelescu, sau Paveleasca, conform protocolului de bloc. Doamna Pavelescu are grijă de ele, tocmită de Ghiţă, tatăl fetelor, fost profesor de geografie, actualmente cioban posesor a peste 500 de oi. Pentru că au pus la punct garsoniera, şi-au zis ele să dea un "parti" mititel, aşa, de început de an. Au discutat cu doamna Pavelescu, au stabilit ziua de sâmbătă şi un număr de patru perechi, cu gazde cu tot. Vineri dimineaţă pregătirile erau în toi, toată lumea febrilă, mai ales Paveleasca. Pe la prânz, când fetele băgau bericile în frigider, năvăleşte în cameră Paveleasca, complet răvăşită. "Fetelor! Şase, vine tata!", spuse ea cu vocea pierită. Tot entuziasmul se blegi.

Tata îşi făcu apariţia, radios, cu două genţi mari pe care le trânti în hol. Cele trei zâne înţepeniră. Prima care-şi veni în fire fu Paveleasca şi-l salută, apoi, pe rând, fetele în plin şoc. Tata le pupă, după care luă sacoşele şi le goli în bucătărie. "Mă odihnesc mai târziu. Şi mai stăm de vorbă!"

Ghiţă se întoarse în cameră şi zise cu voce ghiduşă: "Am venit să petrecem împreună. Vreau să prepar ceva deosebit, care-mi place mult şi nu-i place maică- tii. Ştiţi voi ce: reţeta aia italiană! Rămâne secretul nostru, da?". Fetele uluite nu-şi veneau în fire, dar Paveleasca a sărit în sus. "Bine, te ajut şi eu, dacă se poate?! Hai că e târziu!", îl îndemnă ea. Ghiţă scoase toate ingredientele: nuci pisate, un buchet de busuioc verde, şuncă de porc, un borcan cu smântână şi brânză cu mucegai. Brânza asta era cea care-i provoca consoartei niscai probleme. Era tare necăjită pentru că bărbatul ei încerca să obţină şi el aşa minunăţie. Omul mai scoase un pachet de cannelloni ca să le umple!


Paveleasca se învârtea pe lângă el şi executa toate comenzile, ca un robot, băgând la cap. Umplea ţevile de paste opărite cu şuncă, cu nucă într-un sos obţinut din brânza cu mucegai, frecată cu frunze de busuioc şi piper. Le pregăti şi le puse la cuptor pentru 20 de minute, cu smântână, după care la acoperi cu staniol pentru a doua zi, când veneau musafirii. Ghiţă o întrebă încetişor pe Paveleasca: "Credeai că le las singure?". Şi completă: "Până se mărită, nu fac o mişcare fără să ştiu eu! După aia... mai vedem! Nu-şi bate nimeni joc de fetele mele!".