Savoare deosebită în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului începe pe data de 15 noiembrie şi se termină pe 24 decembrie. Este primul post din anul bisericesc. Prin respectarea acestui post, creştinii îşi pregătesc sufletul şi trupul pentru a întâmpina cu toată cinstea şi curăţenia sufletească naşterea Fiului Domnului.

Cele 40 de zile ale postului amintesc de postul lui Moise care, pe Muntele Sinai, a aşteptat cuvintele lui Dumnezeu. Conform rânduielilor bisericeşti, pe toată perioada acestui post, miercurea şi vinerea nu se mănâncă nici măcar cu ulei (untdelemn) şi nu se bea vin. Se posteşte, mâncând legume, crude sau fierte, şi tot ce este hrană uscată. În cazul în care se întâmplă ca într-una dintre aceste zile să fie ziua vreunui sfânt, se pot mânca preparate pregătite cu ulei şi vin, dar tot de post. Dacă tot într-o astfel de zi este un sfânt mare este dezlegare la peşte, ulei şi vin. În zilele de marţi şi joi putem mânca preparate gătite cu ulei şi vin, dar nici vorbă de peşte. Numai dacă într-una din aceste zile cade un sfânt, atunci mâncăm şi peşte. În ce privesc zilele de sâmbătă şi duminică putem mânca peşte. În marea sărbătoare a Vovideniei, adică Intrarea Născătoarei de Dumnezeu în Biserică, avem dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea.

Dar, începând cu ziua de 20 şi până pe 25 decembrie, nu se mănâncă peşte în nici-o sâmbătă şi duminică, indiferent dacă va fi vreun sfânt. Postul ne ajută să ne curăţim sufleteşte dar mai ales trupeşte. La prima vedere, pare foarte greu de ţinut postul, dar nu este aşa. În bucătăria românească sunt foarte multe reţete deosebit de gustoase chiar dacă nu conţin ulei, vin, carne, ouă. Nu este greu că ţii post cele trei zile din săptămână: luni, miercuri şi vineri. Să ne imaginăm că plecăm de acasă dimineaţa, după ce am băut doar o cafea, sau un ceai, şi până la ora 12.00-13.00 nu am mâncat nimic.

Atunci putem mânca o fasole iahnie sau doar o salată fără ulei, de la orice local sau cantină. Şi, fie vorba între noi, câţi oameni nu ajung acasă la ora 18:00, fără să fi mâncat măcar o chiflă?... Odată ajunşi acasă, putem mânca un ghiveci, o salată de cartofi, o tocăniţă, o supă cremă de legume şi multe alte preparate care de care mai gustoase, chiar dacă nu sunt în ulei. Bine fierte şi bine tocmite de condimente, acestea pot constitui o masă deosebit de gustoasă şi în cursul anului. Bunica mea zicea: "Dumnezeu face mâncărurile de post mai gustoase, ca să simtă omul bunătatea Lui chiar şi în lipsuri". Nu mai vorbim de faptul că în sărbătorile de iarnă, care încep cu Ziua Naşterii Fiului Domnului şi se termină până după botezul lui Iisus Hristos, Sărbătoarea Bobotezei, ospeţele şi petrecerile se ţin lanţ şi, petrecăreţii trebuie să aibă trupurile pregătite pentru lupta cu mâncărurile iernii, bogate în grăsimi şi cărnuri.

Vă oferim câteva reţete ale unor preparate ce se mănâncă de obicei în post, în diferite zone ale ţării, pentru documentare şi spre a vedea că mâncărurile de post pot fi, uneori, chiar mai delicioase şi mai binevenite pentru organismul nostru.

Pâine cu cartofi bucovineană
Ingrediente: un kg cartofi, două kg făină, două linguri de zahăr, 100 g drojdie de bere, un litru şi jumătate de apă călduţă, o lingură de sare grunjoasă.
Preparare: Cartofii se fierb în coajă, apoi se curăţă cât sunt încă fierbinţi şi se zdrobesc cu temeinicie. Se înmoaie drojdia în puţină apă caldă, adăugând şi o linguriţă de zahăr. În covata de lemn (care în casele vechi e lustruită de patina timpului), se adună făina, cartofii, drojdia, sarea şi restul de zahăr, se toarnă apă călduţă (nu toată dintr-odată, ci puţin câte puţin, cât se simte la mână că este nevoie; dacă aluatul nu cere, nu se pune toată cantitatea indicată în reţetă). Se frământă cam un sfert de ceas, după care se lasă aluatul la căldură, să crească. După aceea se modelează două sau trei pâini mari, rotunde. Se face semnul crucii pe fiecare pâine. Aceste pâini este bine să se coacă în cuptor de cărămidă sau de piatră, ca să le pătrundă căldura din toate părţile egal. Cuptorul se înfierbântă bine înainte, după care se trage jarul în faţă, se bagă pâinile şi se sigilează uşa cuptorului. Se coace cam o oră jumate. Când se scoate, se scutură de cenuşă, iar dacă este coaja prea tare se taie cu cuţitul.
(Vicovu de Sus, judeţul Suceava)

Dovleac copt, cu miere
Ingrediente: 800 g dovleac (zis plăcintar), 100 g zahăr, 100 g miere; facultativ: zeama de la o lămâie.
Preparare: Dovleacul se curăţă de coajă şi de sâmburi, se taie în cuburi, se tăvăleşte prin zahăr tos şi se aşază într-o tavă care se dă la cuptor, la foc moderat, până începe să se rumenească.
Se scoate, se aşază pe un platou şi se toarnă deasupra miere, înainte de a se servi. Facultativ, înainte de a pune mierea, se poate stropi cu zeamă de lămâie.
(Tansa, judeţul Iaşi)

Iahnie de fasole
Ingrediente: 500 g fasole boabe (albă), 200 g ceapă, două roşii, o legătură de pătrunjel verde, foi de dafin, piper boabe, cimbru, un căţel de usturoi, sare, piper măcinat; facultativ: 3 linguri de untdelemn.
Preparare: Fasolea se pune la înmuiat în apă rece, pentru 8-10 ore (în acest interval, se schimbă apa cel puţin o dată), după care se pune la fiert într-o oală. Se schimbă o dată apa, după care se pune în oală cimbru, piper boabe şi, mai către sfârşitul fierberii, sare. Ceapa se toacă şi se înăbuşă în apă (sau se poate mai întâi căli în untdelemn, apoi se înăbuşă). Dacă se foloseşte untdelemn, roşiile se despieliţează, se desămânţează şi se taie cubuleţe, după care se adaugă peste ceapă. Dacă nu se foloseşte untdelemn, e recomandat ca mai întâi roşiile să se pune 2-3 minute pe un grătar, după care se scoate pieliţa şi se pasează peste ceapă, prin sită (astfel, iahnia va ieşi mai gustoasă).
Când fasolea a fiert bine, se scurge de zeamă (care nu se aruncă, e posibil să mai avem nevoie de puţină zeamă, pentru ca iahnia să nu iasă prea uscată), se pune într-un vas termorezistent, împreună cu ceapa, şi se adaugă în ea foi de dafin, sare şi piper măcinat, după gust. Se mai toarnă zeamă (dacă e nevoie) şi se dă vasul la cuptor pentru 20 de minute. La sfârşit se adaugă pătrunjel tocat. Se poate servi cu mămăliguţă şi murături.
(Tg. Ocna, Bacău)

Borş de cartofi
Ingrediente: 600 g cartofi, 100 g ceapă, 100 g morcovi, o ţelină (rădăcină şi frunze), două legături de pătrunjel, o legătură de leuştean, sare, piper, un litru borş; facultativ: 3 linguri de untdelemn.
Preparare: Ceapa se toacă mărunt, iar morcovii şi ţelina se dau pe răzătoare. Dacă este dezlegare, se încinge untdelemnul şi se călesc în ea ceapa şi rădăcinoasele, apoi se înăbuşă cu puţină apă; în caz contrar, legumele doar se înăbuşă. Când s-au înmuiat, se adaugă cartofii, curăţaţi şi tăiaţi cuburi. Se condimentează, se toarnă deasupra apă rece şi se lasă la fiert la foc potrivit. Când cartofii sunt bine fierţi (se poate încerca cu dinţii unei furculiţe), se adaugă borşul (fiert separat înainte) şi verdeaţa (ţelină, pătrunjel, leuştean), tocată mărunt. Din pătrunjel şi leuştean se păstrează câteva fire care se pun în oală după ce se trage de pe foc.
(Podu Turcului, judeţul Bacău)

Salată de fasole boabe
Ingrediente: 300 g fasole boabe (grasă, albă sau pestriţă), o ceapă, două roşii, 3-4 căţei de usturoi, o linguriţă de zahăr, două linguri de oţet, două linguri de untdelemn, două foi de dafin, o crenguţă de cimbru, mărar, câteva fire de tarhon (proaspăt sau murat), sare, piper.
Preparare: Fasolea se curăţă, se spală şi se pune la înmuiat într-un litru de apă rece. După patru ore, se schimbă apa şi se lasă din nou câteva ore, după care se pune la fiert, în altă apă, rece. După 20 de minute, se scurge, se adaugă apă caldă şi se lasă să fiarbă cu foi de dafin, piper şi cimbru. Către sfârşit, când boabele sunt aproape fierte, se adaugă sare, după gust. După ce a fiert bine, fasolea se scurge şi se lasă să se răcească. Roşiile se taie felii, ceapa se taie rondele, usturoiul se toacă mărunt, cu cuţitul, şi se amestecă apoi cu fasolea. Se face un sos din oţet, zahăr, untdelemn, piper şi sare, în care se adaugă şi tarhonul tăiat mărunt. Se amestecă sosul cu restul ingredientelor, iar la sfârşit se adaugă mărar proaspăt, tocat.
(Hărman, judeţul Braşov)

Supă de praz
Ingrediente: 500 g praz, doi morcovi, o ceapă, 3 cartofi, o legătură de pătrunjel verde, sare; facultativ: 100 ml untdelemn, 4 linguri de smântână, crutoane.
Preparare: Prazul se curăţă de foile exterioare şi de partea verde mai fibroasă, după care se spală şi se taie în bucăţi late de 1-2 cm. Ceapa se toacă mărunt, iar morcovii se dau pe răzătoare. Cartofii se taie cubuleţe.
Se înăbuşă cu puţină apă prazul, ceapa şi morcovii. Dacă se pregăteşte cu untdelemn, atunci se călesc puţin legumele, după care se sting cu câteva linguri de apă şi se înăbuşă. Când s-au înmuiat, se adaugă doi litri şi jumătate de apă, sare, cartofii tăiaţi cubuleţe.
Se lasă să fiarbă până sunt gata toate legumele, după care se pune pătrunjel tocat, se aşază capacul şi se mai lasă pe foc un minut. Dacă se doreşte, se poate drege cu puţină smântână şi se poate mânca cu crutoane.
(Ostroveni, judeţul Dolj)

Praz cu măsline în sos de roşii
Ingrediente: 6 fire de praz, 100 g măsline, 3 linguri de untdelemn, 3 linguriţe de oţet (sau zeamă de lămâie), 3 linguri de pastă de tomate, sare, piper; facultativ: o linguriţă de zahăr.
Preparare: Prazul se curăţă de mustăţi şi de partea mai fibroasă a frunzelor şi se spală, se taie în bucăţi late de două degete şi se opăreşte în apă fierbinte cu sare. Apoi se pune la înmuiat în untdelemn fierbinte. După ce s-a înmuiat şi a început să se rumenească, se stinge cu câteva linguri de apă şi se mai lasă să fiarbă un timp, înăbuşit.
Măslinele se desărează şi se adaugă în praz, după care se pune oţetul (sau zeama de lămâie), pasta de tomate (subţiată în apă caldă), sarea, piperul şi, dacă se doreşte, zahărul. Se amestecă şi se dă vasul la cuptor, la foc mic, 20-25 de minute, până când sosul scade.
(Craiova, judeţul Dolj)

Ciuperci la grătar
Ingrediente: 300 g ciuperci albe (de cultură sau de câmp), untdelemn, sare; facultativ: unt, mujdei de usturoi.
Preparare: Se curăţă pălăriile ciupercilor de pieliţă şi se taie capetele picioruşelor, se trec ciupercile printr-un jet de apă rece, apoi se aşază cu picioruşul în sus. În interiorul fiecărei ciuperci se presară sare şi se pun câteva picături de untelemn (sau se poate pune o aşchie de unt). Se aşază ciupercile pe grătarul încins. După ce s-au copt, se servesc cu un mujdei simplu de usturoi sau pot fi folosite drept garnitură pentru un alt preparat.
(Azuga, judeţul Prahova)