Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din dragostea pentru adevăratele valori ale ţării, dar şi de teama unei globalizări, la Măderat s-a "reinviat" un soi romănesc vechi: "Mustoasa de Măderat".
"Nu este vorba numai despre reapariţia unui vin pe piaţă. Este un soi vechi romănesc cu care trebuie să ne măndrim", a spus renumitul oenolog dr Ion Puşcă la "lansarea" Mustoasei in Capitală in luna mai.
Din dragostea pentru adevăratele valori ale ţării, dar şi de teama unei globalizări, la Măderat s-a "reinviat" un soi romănesc vechi: "Mustoasa de Măderat".
"Nu este vorba numai despre reapariţia unui vin pe piaţă. Este un soi vechi romănesc cu care trebuie să ne măndrim", a spus renumitul oenolog dr Ion Puşcă la "lansarea" Mustoasei in Capitală in luna mai.
Citește pe Antena3.ro
Soi vechi romănesc
Vinul a luat denumirea de la zona in care este cultivat soiul de struguri din care este produs: Măderat. In lucrarea sa "Vechi soiuri romăneşti de viţă-de-vie", dr ing. Ion Puşcă scrie: "Cu o tradiţie milenară, podgoria Miniş-Măderat este una dintre cele mai vechi şi mai renumite din Romănia. Soiul, creat in marele laborator al naturii, prin selecţie populară, de locuitorii acestei zone, avea să intre in istorie sub numele de Mustoasă de Măderat".
In legătură cu acest soi există controverse privind originea. In literatura străină este acreditată ideea că Mustoasa de Măderat ar fi unul şi acelaşi cu soiul unguresc Lampor Feher, sau că provine din acest soi.
Prospeţimea vinului
Chiar şi cu aceste controverse, soiul a intrat in istorie ca fiind unul destinat obţinerii vinurilor albe, fiind cultivat in Crişana şi Transilvania şi, foarte rar, in alte zone din Romănia. Avănd o aciditate destul de ridicată, vinurile se caracterizează prin multă prospeţime şi fructuozitate. Cănd se degustă, Mustoasa de Măderat lasă in gură o senzaţie de proaspăt, de răcoros, care, după părerea majorităţii specialiştilor, se aseamănă cu "aerul curat al unei dimineţi de toamnă romănească".
Datorită acidităţii de care dispun (de peste 6 g/l), vinurile Mustoasă de Măderat pot fi folosite şi pentru prepararea spumantelor de calitate sau pentru obţinerea distilatelor de vin.
Doctorul Ion Puşcă recomandă ca Mustoasa de Măderat să fie consumată mai ales ca aperitiv, datorită prospeţimii şi fructuozităţii. Se potriveşte cu preparatele din peşte, carne din pui şi brănzeturi moi.
"Cu o tradiţie milenară, podgoria Miniş-Măderat este una dintre cele mai vechi şi mai renumite din Romănia. Soiul, creat in marele laborator al naturii, prin selecţie populară, de către locuitorii acestei zone, avea să intre in istorie sub numele de Mustoasă de Măderat"
Dr ing. Ion Puşcă,oenolog
Strugurii
Acest soi se caracterizează printr-o creştere viguroasă, lăstarii in vărstă de un an depăşesc cu uşurinţă 3 metri. Fiind autofertil, este cultivat in plantaţii mari, pure, neavănd nevoie de alte soiuri polenizatoare. Strugurii cu o lungime de 15-18 cm, sunt puternic bătuţi, la coacere boabele sunt deformate din cauza desimii, avănd o culoare verde-gălbui, cu puncte dese ruginii. In general, Mustoasa de Măderat are o producţie de struguri mijlocie, media fiind de 10.000 kg/ha. Culesul are loc la sfărşitul lunii septembrie sau in prima jumătate a lunii octombrie.
Măderat
Satul Măderat este aşezat in partea de vest a Romăniei, in vestul Munţilor Zarandului, pe periglacisul ce ii uneşte cu Cămpia de Vest, acolo unde "drumul de ţară de pe valea Crişului-Alb, ajungănd in apropierea şesului, la Maghiarat, se despică in două şi o parte o ia prin Păncota spre mijlocul şesului, iar alta apucă spre Şiria ca să inainteze la Arad... " (Ioan Slavici). Satul este aşezat pe patru coline, care toate se intălnesc in centrul localităţii, acestea fiind terasele celor două văi care străbat satul şi care, după ce se unesc, pornesc spre Păncota sub numele de Valea Sodom. Spre est, Măderatul se invecinează cu hotarul comunei Tărnova, spre vest cu satul Măşca, iar spre nord-vest cu oraşul Păncota. Spre nord, culmea Tărşala, din lanţul vestic al Munţilor Zarandului, iar spre nord-est, Cioaca, numit in vechime Vărvuţul.
Feteasca Regală
Feteasca Regală a apărut tot in zona Transilvaniei, la vest de Carpaţi. Soiul a fost identificat in anul 1920 in podgoria Tărnave, in comuna Daneş. Majoritatea viticultorilor este de părere că soiul Fetească Regală este rezultatul incrucişării naturale intre alte două soiuri romăneşti care se găseau de milenii in zonă: Fetească Albă şi Grasă. La Expoziţia Naţională de Vinuri şi Fructe de la Bucureşti din anul 1928 a fost prezentat sub numele de Fetească Regală, atunci fiind prima dată cănd apare denumirea. In prezent este cultivat şi in alte ţări viticole ale Europei, demonstrănd că este unul dintre cele mai valoroase soiuri romăneşti.
