Banalele buruieni ivite in gradina de legume, dar si cele care cresc pe camp sau la marginea drumului se dovedesc a avea proprietati miraculoase. E drept, nu orice planta considerata daunatoare culturilor poate fi folositoare. Insa cateva specii, intalnite mai la tot pasul, pot ajuta la vindecarea unor boli. Majoritatea plantelor despre care vom vorbi sunt benefice in tratarea bolilor renale.

Tomasz Trojnowski/DREAMSTIME

Banalele buruieni ivite in gradina de legume, dar si cele care cresc pe camp sau la marginea drumului se dovedesc a avea proprietati miraculoase. E drept, nu orice planta considerata daunatoare culturilor poate fi folositoare. Insa cateva specii, intalnite mai la tot pasul, pot ajuta la vindecarea unor boli. Majoritatea plantelor despre care vom vorbi sunt benefice in tratarea bolilor renale.

Pirul

PIRUL. Combate uretrita, remineralizeaza sistemul osos si este detoxifiant

Putini stiu ca pirul nu este o buruiana banala. Rizomii sai se recolteaza dupa aratura de toamna sau primavara si se usuca la soare sau in camere bine aerisite. Sub forma de ceai, rizomii de pir au actiune antimicrobiana, slab diuretica, remineralizeaza sistemul osos, au proprietati depurative (detoxifiant) si antitermice. Contine o substanta numita agropiren ce are proprietati antimicrobiene si antifungice. Pirul ajuta la combaterea uretritei. Astfel, in tratamentul uretritelor acute sau cronice, ca diuretic si dezinfectant, se poate utiliza decoctul din rizomi de pir – 20 g la 100 ml apa. Se fierbe timp de 3-5 minute, apoi se arunca apa, iar radacina zdrobita se pune din nou la fiert cu 600 ml apa, pana ce aceasta scade la 500 ml. Ceaiul se bea in doua reprize, pe parcursul unei zile.

Sapunarita

SAPUNARITA. Va fi utilizata conform sfatului medicului, altfel poate fi toxica

De la sapunarita se recolteaza radacina. Ea trebuie insa utilizata cu atentie pentru ca, in termeni populari, acestei pulberi i se mai spune praf de stranutat. Dar daca este utilizata in cantitati mari, devine toxica. Este de asemenea utilizata in cosmetica si mai e folosita pentru tratarea diferitelor boli de piele, precum psoriazisul sau acneea. Radacina de sapunarita se utilizeaza maruntita (taiata in bucatele foarte mici), nu se pulverizeaza, deoarece pulberea este iritanta pentru mucoasa nazala. Pentru uz intern ea are rol expectorant, diuretic, iar pentru uz extern are proprietati cicatrizante. Sapunarita are efecte de prevenire a formarii calculilor. Dr. Larisa Ionescu-Calinesti, medic specialist medicina interna, competenta apifitoterapie, de la Centrul National de Acupunctura si Homeopatie, recomanda un decoct realizat dintr-o lingurita de pulbere la 250 ml apa de rece, care se tine cateva ore, apoi se fierbe. Se bea cate un pahar de trei ori pe zi.

Volbura

VOLBURA. Frunzele aplicate pe rani opresc sangerarea

Denumita popular si rochita randunicii, volbura este o planta comuna ce creste pe terenurile lucrate, gradini si pe langa drumuri. Contine taninuri si saruri minerale. Se smulge planta intreaga, impreuna cu radacinile, inainte de inflorire (aprilie-mai) si ceaiul obtinut are proprietati laxative. Impreuna cu volbura se poate recolta si o alta planta numita cupa-vacii (Calystegia sepium). Aceasta este asemanatoare cu volbura, dar este mai mare, cu flori mari, albe, lipsite de miros. Infloreste in lunile iulie-septembrie. Are aceleasi intrebuintari ca si volbura. Pe de alta parte, volbura, combinata cu plante precum papadia, matasea de porumb, frunzele de mesteacan, frunzele de soc, este folosita in curele de slabire. Specialistul nostru, Larisa Ionescu-Calinesti, recomanda volbura in tratarea dischineziilor biliare, specificand de asemenea ca frunzele acestei plante, aplicate pe rani, opresc sangerarea. Decoctul scurt (5 minute), preparat dintr-o lingura de amestec de plante la o cana cu apa, se bea de doua ori pe zi. Totodata, se poate utiliza sub forma de pulbere, o lingurita pe zi in constipatii.

IARBA MARE. Este un bun energizant, antiinflamator, diuretic si antiparazitar

Iarba mare

Se recolteaza rizomii cu radacinile, toamna. In acest anotimp, radacinile contin cea mai mare cantitate de inulina, unul din principiile sale active. Se foloseste in tuse ca expectorant si calmant, dar si ca antiparazitar, antiinflamator, avand si actiune diuretica si energizanta prin uleiurile volatile. Se administreaza sub forma de infuzie de 3%-5% pentru calmarea tusei si ca diuretic.

TROSCOTUL. Se aduna prin smulgere in momentul infloririi, se inlatura radacinile si partea de jos a tulpinii care este lemnificata si se foloseste in uz intern ca astringent antidiareic, antihemoragic si remineralizant. Ceaiurile din troscot sunt benefice in tratarea unor boli: ulcerul gastroduodenal, colite, cistite, boli diareice. Pulberea din troscot, aplicata pe rani, opreste sangerarea. Se foloseste ca decoct sau infuzie, de 1-2 grame, de trei ori pe zi sau se poate utiliza si sub forma de tinctura in proportie de 1:5 in alcool 25%, preparat ce se foloseste intr-o cantitate de 1-3 ml pe zi.