Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cât de strânsă este legătura între regalitate şi gastronomie au putut observa „cu ochiul liber” şi cei peste 300 de vizitatori ai Târgului Gaudeamus, care au participat, sâmbătă, 20 noiembrie, la lansarea volumului „Carte regală de bucate” – Editura Curtea Veche, semnat de Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României, precum şi cei peste 1.000 de cumpărători ai cărţii care s-au grăbit s-o achiziţioneze în cele cinci zile de târg.
Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României a fost însoţită la lansare de Principele Radu, la eveniment participând, de asemenea, istoricul Adrian Cioroianu, Iren Arsene (Editura Curtea Veche), Simona Lazăr (Jurnalul Naţional), Cristina Mazilu (Good Food). „Este o carte de familie, în care am inclus toată lumea care îmi este dragă”, a declarat Alteţa Sa, precizând că volumul nu este o simplă carte de bucate, ci o frescă a lumii pe care a cunoscut-o, reţetele fiind precedate de un mic portret al celor care i-au oferit posibilitatea să le publice. „Capitolele poartă numele celor de la care am reţetele şi sunt aşezate aproximativ în ordinea în care mi-am cunoscut rudele. Crescând în Anglia, Danemarca şi Italia, atât de aproape de bunicile mele, am început cu ele, apoi am continuat cu părinţii mei, Regele Mihai şi Regina Ana, surorile şi verii pe care i-am cunoscut de mic copil, Principele de Wales, Regina Sofia a Spaniei, Ducele de Aosta...” Pornind de la această particularitate a cărţii, istoricul Adrian Cioroianu a subliniat şi el că volumul semnat de Principesa Margareta a României poate fi citit şi ca o instructivă carte de istorie, nu doar ca o carte de bucate.
„Şi principesele scriu cărţi de bucate, nu-i aşa?”, (s-a întrebat, retoric, şi Simona Lazăr editor al Jurnalului de Bucătărie), atunci când a luat cuvântul la lansare, continuând: „Şi nu de azi de ieri, ci de cel puţin cinci sute de ani încoace, de când, la începutul secolului al XVI-lea, principesa Philippine, soţia arhiducelui Ferdinand al II-lea din Casa de Habsburg, a scris două tratate esenţiale în epocă, unul de farmacie şi altul de gastronomie. Departe de a circula doar între zidurile curţii regale de la Innsbruck, beneficiind şi de relativ recenta (pe atunci) invenţie a lui Gutenberg, cele două lucrări au fost multiplicate şi... au cucerit piaţa de carte”. Jurnalista a amintit şi de un „manual” moscovit, editat în secolul al XVII-lea de curtea imperială şi având titlul „Cum să pregăteşti masa dacă vine ţarul în vizită la tine”, un ghid care cuprindea, pe lângă sfaturi privind eticheta servirii mesei, şi o mulţime de reţete indicate a fi servite ţarului cu un asemenea prilej. „Am încercat astfel să argumentez că demersul Alteţei Sale Regale Principesa Margareta a României de a scrie o carte de bucate a monarhiilor europene nu vine pe un loc gol. Astfel, putem afirma caracterul atemporal şi universal al «Cărţii regale de bucate»...”
Să amintim aici şi cele două apariţii editoriale gastronomice lansate duminică, 21 noiembrie, la standul Jurnalului Naţional. Doina Işfănoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, sublinia faptul că volumul „Reţete alese pentru Post şi Crăciun” (Editura Jurnalul), semnat de colega noastră Simona Lazăr, este deoptrivă un document etnografic şi o extraordinară mărturie a unui reţetar românesc autentic şi încă viu: „Ceea ce face doamna Lazăr, de mai bine de şase ani, în Jurnalul de Bucătărie echivalează cu munca unui cercetător etnograf, dublat de un antropolog culinar”. Vă reamintim că în carte puteţi găsi peste 300 de reţete pentru post, pentru zilele cu dezlegare la peşte, dar şi pentru Ignat şi Crăciun, reţete culese, de-a lungul anilor, din satele, târgurile şi mănăstirile româneşti. Cea de a treia carte culinară asupra căreia dorim să vă atragem atenţia a fost lansată, de asemenea, duminică,
21 noiembrie. „77 Istorii şi reţete din Epoca de Aur” (Editura Cartex), semnată de Veronica Bectaş, o culegere de articole şi reţete publicate în 2009 în „Scînteia – după 20 de ani”. „O superbă carte despre supravieţuire şi gastronomie pe timp de criză, pusă în pagină cu mult talent scriitoricesc”, avea să spună istoricul literar Mircea Coloşenco.
Rugăciune pentru începutul mesei
Citește pe Antena3.ro
Binecuvântat este Dumnezeu, Unul, stăpânul celor văzute şi al celor nevăzute, El care ne are în grija Lui sufletul şi făptura, hrănindu-ne deopotrivă mintea şi trupul. Toată munca noastră prin El dă roadă, şi toată îndestularea de la El ne vine, şi toată bucuria şi veselia El ne-o aduce. Lui se cuvine să-i jertfim, dar, mulţumire, pentru masa aceasta plină de bucate, pentru casa aceasta plină de neamuri care stau laolaltă în jurul mesei, pentru râvna cu care am muncit, ca şi pentru smerenia cu care ne rugăm Lui astăzi să ne ţie sănătoşi şi îndestulaţi.
Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie, Sfinte, slavă Ţie, Împărate, că ne dai nouă şi astăzi, ca în toate zilele, să mâncăm şi să ne veselim. Mulţumim Ţie Hristoase, Dumnezeul nostru, pentru bucatele Tale cele pământeşti şi ascultă-ne ruga: nu ne lipsi de cereasca Ta împărăţie, ci primeşte-ne şi pe noi la masa Ta şi a ucenicilor Tăi, când va fi să vie vremea.
Cu smerenie ne închinăm azi Ţie, Domnul Nostru, căci Ţie ţi se cuvine cinstirea, închinăciunea şi slava. În numele Tatălui, al Fiului, şi al Sfântului Duh, acum şi în veacul veacurilor, Amin.
• Din volumul „Reţete alese pentru Post şi Crăciun”, de Simona Lazăr, Editura Jurnalul
