Orezul este ingredientul de bază în bucătăria japoneză, chineză şi, în general, în aproape toate bucătăriile asiatice. Sănătoase şi extrem de uşor de gătit, preparatele culinare pe bază de orez sunt din ce în ce mai mult agreate şi de europeni
Orezul este o plantă din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze liniare alungite, cu spice mici. Creşte numai cultivată pe terenuri umede. Este un aliment important şi se pare că a fost pentru prima dată cultivat în China în urmă cu 5.000 de ani, apoi a ajuns în Asia de S-E, planta fiind atestată în India cu 1.500 de ani înainte de Hristos.Din China a "călătorit" în Grecia Antică, din Persia în Delta Nilului, orezul ajungând peste tot în lume. În anul 1.700, el reprezenta una dintre cele mai importante culturi pentru coloniile britanice, iar America exporta peste 200 de tone în Anglia. Cultivarea lui necesită terenuri speciale şi extrem de multă muncă, dar, cu toate acestea, orezul este alimentul de bază în ţări precum India, China sau Japonia.
Acest ingredient este o sursă importantă de vitamina B, fier, magneziu, potasiu etc., important este conţinutul de amidon, care face din micul bob alb, atunci când nu este decorticat, un aliment extrem de important.
NUTRITIV
Culoarea orezului este dată de învelişul exterior care deţine şi cea mai importantă parte a valorii sale nutritive. Când este decorticat îşi pierde mult din valorile nutritive, iar rezultatul este un orez alb, cu un nivel ridicat de energie, dar cu valori reduse ale micronutrienţilor. Acesta este şi motivul pentru care el trebuie consumat împreună cu alte alimente, pentru că organismul nostru are nevoie de un regim echilibrat.
MODALITĂŢI DE PREPARARE
În Asia cel mai consumat este orezul alb. După decorticare, este pus la înmuiat, apoi la fiert, se lasă puţin la zvântat şi se poate mânca. Metodele de preparare diferă în funcţie de varietatea de orez folosită, dar niciodată el nu poate fi fel principal, ci doar garnitură pentru alte feluri de mâncare.
Foarte căutate în India sunt clătitele de orez (dosa) care se prepară din orez brut, lăsat la fermentat între opt şi zece zile. Ele se gătesc cu o zi înainte şi se mănâncă a doua zi la micul dejun. Dosa se poate consuma ca atare, dar şi în diferite combinaţii, cum ar fi ardeiul iute, coriandrul, curcuma sau mixturile din plante.
VARIETĂŢI DE OREZ
În Bangladesh este preferat orezul iute (bhuna kichuri), care este amestecat cu scoţişoară, ghimbir sau ardei iute şi se serveşte cu legume, carne sau pe post de salată. În Pakistan se foloseşte făina de orez combinată cu lapte şi nuci, obţinându-se astfel o plăcintă dulce şi foarte căutată aici (firini). Deşi în Japonia consumul de orez este în scădere, el rămâne în continuare mâncarea preferată a niponilor. Japonezii numesc fiecare fel de mâncare gohan (orez gătit) sau asa-gohan (orezul la micul dejun).
SEMNIFICAŢII
Multe ceremonii shintoiste au ca temă cultivarea şi procesarea orezului: kome (orez brut), sake (vin de orez) şi mochi (prăjituri de orez) sunt câteva dintre produsele binecunoscute.
UTILIZARE
Tot în Japonia dacă cineva, după servirea mesei, lasă resturi de orez în bol este considerat un gest nepoliticos. Şi tot aici orezul este destul de des folosit în cosmetică: tinerele fierb bobiţele albe, iar cu zeama rezultată se spală pe faţă, tenul rămânând fin şi catifelat.
Norimaki
Ingrediente: un ou bătut, o linguriţă de ulei de alune, 4 foi de nori (foi de alge) uscate, o cană de sumesushi, doi castraveţi tăiaţi în patru pe lung, o jumătate de ardei roşu gras, 4 cepe verzi.
Preparare: Se prepară o omletă şi se prăjeşte într-un strat subţire, apoi se lasă la răcit. Se pun două bucăţi de nori pe două bucăţi de folie de plastic, se adaugă orez, se întinde pe toată suprafaţa, lăsând marginile descoperite. Se pune deasupra omleta, se aşază frumos pe şiruri, pornind dintr-o margine castravetele, ardeiul şi ceapa. Se rulează foaia de nori pe măsură ce se adaugă legumele. Când este gata se înveleşte în folia de plastic şi se leagă pe margini. Se taie în felii de trei centimetri, se înlătură folia şi se serveşte.
Risotto alla milanese(Risotto cu şofran)
Ingrediente: 6 linguri de unt, o ceapă medie tocată mărunt, 3-4 căţei de usturoi zdrobit (opţional), două căni de orez, o jumătate de cană de vin alb, o linguriţă de şofran mărunţit, sare (dacă zeama de carne e prea sărată, se pune puţin zahăr), un litru de zeamă de carne de pui, 75 g de parmezan tăiat felii subţiri, piper negru măcinat, câteva fire de pătrunjel pentru ornat.
Preparare: Se topesc 6 linguri de unt într-o tigaie, se adaugă ceapa şi usturoiul, se sotează un minut, apoi se adaugă orezul, vinul şi se lasă la fiert. Şofranul, sarea şi zahărul se pun într-un castron şi se freacă cu o lingură, apoi se adaugă un polonic de zeamă de carne şi se toarnă peste orezul din tigaie. Se lasă la fiert şi se toarnă din când în când câte un polonic de zeamă, până când se termină lichidul (cam o jumătate de oră). Când este aproape gata orezul trebuie să fie moale şi să strălucească. Se adaugă restul de unt, şofranul şi jumătate din cantitatea de parmezan ras. Când se serveşte se pune deasupra restul de parmezan şi pătrunjelul.
Plăcintă de orez cu salsa de fructe
Ingrediente: 150 g de cocă de plăcintă, o cană cu vârf de orez alb, o jumătate de cană de sos de chili dulce, o lingură de sos wasabi, trei sferturi cană de vin; dulce, 30 grame de ghimbir taiat fin.
Pentru salsa de fructe: 4 kiwi, două cepe arpagic tocate mărunt, doi căţei de usturoi mărunţit, un ardei iute roşu mărunţit, o legătură de pătrunjel tăiat, două linguri de zahăr vanilinat, două linguri de oţet de orez, sare şi piper măcinat şi salată verde pentru ornat.
Preparare: Se întinde coca într-un strat foarte subţire, se pune într-o formă de tartă şi se înţeapă cu o furculiţă. Se aşază deasupra hârtie pergament şi boabe de fasole sau de ceramină şi se bagă în cuptorul preîncălzit la 200ŢC, pentru 15 minute. Se îndepărtează pergamentul şi boabele şi se mai lasă la cuptor încă 10 minute, până când aluatul devine crocant şi auriu.
În acest timp se pune orezul la fiert cu aproape dublul volumului sau de apă, pentru 15-20 de minute, până se absoarbe apa, iar orezul devine pufos. Se lasă acoperit 5 minute. Se pune sosul de chili, wasabi şi vinul într-un bol şi se amestecă pentru a se dizolva. Se adaugă ghimbirul şi se amestecă uşor mixtura cu orezul.
Se scoate crusta de plăcintă din cuptor şi se presară deasupra orezul asezonat, apoi se nivelează suprafaţa, fără însă a se apăsa prea tare. Pentru a prepara salsa, se taie kiwi pe jumătate, curăţându-l de coajă. Se adaugă arpagicul, usturoiul, pătrunjelul, zahărul şi oţetul, apoi se adaugă sare şi piper după gust. Se poate servi cald sau rece, peste frunze de salată, în ziua în care a fost făcut.
Sumesushi
Ingrediente: Două căni de orez fiert pentru sushi, o bucată de 20 de centimentri de varec uscat (o algă verde), un sfert de pahar de oţet de orez, două linguri de zahăr, două linguri de sare de mare, o bucată de 7 centimetri de ghimbir tăiat fin, 3 căţei de usturoi zdrobiţi.
Preparare: Pentru a prepara orezul se pune acesta într-o tigaie împreună cu varecul şi două căni şi jumătate de apă. Se lasă la fiert, acoperit apoi, cam 20 de minute. Se dă deoparte pentru 5 minute. Se amestecă oţetul, zahărul, sarea şi ghimbirul şi se încorporează în orez.
Acest tip de orez stă la baza preparării oricărui tip de sushi.