Satul Rohia. Am ajuns aici dupa ce, navigand pe internet, interesul gazetaresc ne-a fost starnit de pitorescul ilustratiilor unei pensiuni. Strabatem poteci de tara, ghidandu-ne dupa sagetile indicatoare. In sfarsit, ajungem la pensiune. Arhitectura cladirii este singulara in zona. La parter se afla bucataria utilata modern si un spatiu generos, cam pentru 15-20 de persoane, unde se servesc bucatele. Toate aveam sa le aflam dupa ce, cautand cateva minute bune, am dibuit una dintre gazde in casa batraneasca de alaturi. "Untesul" Iov asculta, transpus, muzica populara romaneasca. El si "matusa" Maria sunt proprietarii pensiunii.

Horinca, pita si slanina

Iov Ghermanescu, barbat ajuns la "48 de ai" (asa se spune aici la ani), are carisma de "gazdoaie". Jovial, ne pofteste pe terasa casei, spunandu-ne intr-un grai maramuresenesc: "La noi, vii turist si pleci prieten! Poate ati mai auzit vorba, dar aici e fapta. Ne primim oaspetii cu horinca din prune, pita, slanina, ceapa si sare".

Ne intreaba pe data daca nu dorim o horinca. N-a mai asteptat raspunsul: paharutele cu lichid galbui si "margelele" specifice ajung curand dinaintea noastra. Respectand traditia, am inchinat, am gustat si am pus paharele jos, spunand: "Ca si cum". Am folosit sintagma prin care la maramureseni esti inteles ca nu poti bea.

Gazda continua: "Am deschis pensiunea in 2003, la indemnul copiilor. Asa ne-am prins in joc, transformand povara afacerii in satisfactia muncii facuta cu placere. Primii oaspeti i-am avut din Cluj. De Revelion. Bucatele pregatite au primit suprema consideratie: au fost «devorate». In afara implinirii materiale, am aflat si bucuria cunoasterii umane. Artistii de pe «sticla televizorului» ne sunt acum clienti, dar si prieteni. Voi aminti doar cativa dintre ei: Grigore Lese, Mircea Vintila, Horatiu Malaele, formatiile Iris si Bere Gratis". Face o pauza si continua: "Oamenii vin obositi, stresati. Ajunsi la noi, se schimba. Redevin «coconi». Asa le spunem noi la copii! Acum cateva luni, un profesor canadian a stat vreo patru zile. A dormit pe scara toata noaptea. La sase dimineata era in picioare. A vrut sa asculte cantatul cocosilor. Pentru noi - o obisnuinta, pentru el - un semn al vietii arhaice".

Iov si bucataria

"Untesul" Iov este si un bucatar desavarsit. De mic, mama-sa avand o sanatate precara, a trebuit sa fie un fel de "fata in casa". N-a fost o corvoada, ci o sansa. N-are diplome in gastronomie, dar este un maestru. Ne-a convins oferindu-ne zama de gaina cu laste (taitei) de casa si friptura de porc cu mujdei (ce-o mai fi pus, ca era tare gustoasa!).

Din lista preparatelor pentru oaspeti, mai amintim: pirosti (adica sarmale), tocana (mamaliga) cu branza si costita afumata, tocanite, carnaciori, snitele, chiftele cu sos. Singurul dulce care ii reuseste foarte bine este prajitura cu branza. Altminteri, desertul este specialitatea sotiei sale, Maria.

Aproape ca nu exista dorinta culinara pe care familia Ghermanescu sa nu o indeplineasca clientilor. Cand am intrat, pe poarta larg deschisa am zarit insirate pe un par oale smaltuite, de diferite culori si marimi. Simtind ca trebuie sa aiba o anumita semnificatie, l-am intrebat despre asta si ne-a raspuns: "Acelea reprezinta «sporul casei». Cand la casa este fata de maritat, agatam in varful parului o oala rosie. Eu tocmai am dat-o jos, caci fata mea s-a casatorit luna trecuta. Dumnezeu le potriveste pe toate, dupa sufletul omului".

Prajitura cu branza dulce "Din oua, lapte, faina, praf de copt si un dram de sare se face un aluat. Se lasa un pic sa se odihneasca. In acel timp se pregateste umplutura: branza dulce de vaca se amesteca cu zahar, stafide, vanilie. Se ia o tava, se intinde o «patura» de aluat, se «impistreaza» cu o furculita (adica se inteapa ici si colo), se presara putin gris, peste care se asaza o «patura» de branza, si tot asa. Sa fie cam trei «paturi». Deasupra se unge cu galbenus de ou amestecat cu lapte, se presara zahar si se da la cuptor. Se coace, cam o ora, la foc domol."

Zama de gaina cu laste de casa "Se ia o gaina, curatata si spalata, se taie in bucati potrivite care se pun la fiert in apa cu sare. Cand incepe a fierbe, se adauga o ceapa taiata in patru si se lasa la foc domol sa se faca. Intre timp se pregatesc lastele. Din doua oua si faina cat cuprinde se framanta un aluat. Se intinde o foaie subtire, se lasa un pic sa se usuce si apoi se taie lastele. Dupa ce a fiert carnea, se scoate si se poate prepara cu groscior (adica smantana) si usturoi. In zama se adauga vreo doi morcovi taiati bucatele, se pun si lastile si se lasa, mai departe, sa fiarba. La sfarsit, se pun piperul si niste petrinjei, adica patrunjel."