Vinurile din vechime

De-a lungul timpului, in lume au fost cunoscute mii de sortimente de vinuri. Cu toate acestea, in afara de vinurile clasice, despre care a auzit toata lumea - Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon sau Merlot - , putine sunt denumirile care sa-i faca pe oameni sa se gandeasca direct la licoarea lui Bachus. Daca ar exista numai aceste cateva sortimente de vinuri, ce farmec si ce spectacol ar mai putea oferi in plus degustarile? Tarile vitivinicole europene au soiuri traditionale pe care, in ultima vreme, au inceput sa le promoveze din ce in ce mai intens, ca pe un element de specificitate al culturii lor.

TRADITIE ROMANEASCA

Romania, cu ocazia ceremoniilor oficiale organizate in tara sau in strainatate, ofera spre degustare vinuri obtinute pe meleagurile noastre, dar provenite din soiuri straine. Dupa cum specifica doctorul in oenologie Ion M. Pusca, acest mod de prezentare a vinurilor poate fi apanajul tarilor fara o cultura a vitei-de-vie si care nu au soiuri proprii. Nu este cazul Romaniei insa, tara cu o traditie vitivinicola multimilenara, care a avut dintotdeauna numeroase soiuri indigene, atat albe, cat si rosii, de o rara calitate.

Feteasca Regala, Feteasca Neagra, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca, Grasa de Cotnari, Francusa, Babeasca Neagra, Ardeleanca, Negru Moale, Negru Vartos, Cramposia, Gordanul, Gordinul, Braghina, Busuioaca de Bohotin - "toate aceste soiuri vechi traditionale romanesti merita sa fie intens promovate, o data cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ca pe un element cultural de mare importanta", spune Ion M. Pusca.

PATRIMONIUL NATIONAL VITICOL

Cate dintre toate soiurile autentice, care mai exista inca, se gasesc astazi cultivate in podgoriile romanesti? In Podgoria Jidvei se intalnesc Feteasca Regala, Feteasca Alba si Iordana. La Bucium, fiind o podgorie cu predilectie pentru vinurile albe, Feteasca Alba si cea Regala se exploateaza din plin. La Murfatlar - Feteasca Alba, Feteasca Regala, Feteasca Neagra, Tamaioasa Romaneasca, Cramposia, Babeasca Neagra si Iordana reprezinta categoria soiurilor autentice. La Cotnari intalnim soiuri precum Grasa de Cotnari, Feteasca Alba, Francusa si Tamaioasa Romaneasca.

Pe langa toate aceste soiuri nobile, alte cateva zeci, pomenite in cartea oenologului Ion M. Pusca, "Vechi soiuri romanesti de vita-de-vie", au constituit la un moment dat patrimoniul national viticol. Astazi, multe dintre soiurile autentice nici nu mai exista, pentru ca s-au pierdut butucii. Este posibil sa mai fie butuci razleti, dar pentru recuperarea lor sunt necesare echipe speciale organizate, care sa cerceteze terenurile si sa-i identifice. Inmultirea lor s-ar realiza in pepiniere. In opinia lui Ion M. Pusca, refacerea viilor cu soiuri pe cale de disparitie ar insemna o munca de aproximativ zece ani, daca ar exista sprijin in acest sens.

DECADEREA "PERIOADEI DE AUR"

Ce diferenta exista intre soiurile nobile si soiuri precum zaibar, capsunica, tirasa sau fraga? Acestea din urma nu sunt traditionale romanesti, asa cum se crede, ci hibrizi direct producatori. Oenologul Ion. M. Pusca aminteste ca anul 1885 a marcat inceputul decaderii viticulturii traditionale romanesti. Decaderea s-a datorat filoxerei, o insecta adusa de francezi din America si care a reusit sa distruga, in putin timp, mai toate viile traditionale europene. Insecta intepa radacinile viilor si nu mai dadea voie sevei sa circule prin frunze, astfel incat viile se uscau. Dupa nenumarate incercari zadarnice, solutia gasita pentru tratarea viilor a fost hibridizarea, adica altoirea cu soiuri europene a radacinilor soiurilor americane rezistente la filoxera.

TARA CU CEL MAI MARE NUMAR DE HIBRIZI

Conjuncturile istorice au facut ca Romania sa importe hibrizi fara nici o socoteala, astfel incat in ziua de astazi a ajuns cea mai mare tara viticola din lume cu cel mai mare numar de hibrizi. De-a lungul timpului au existat si exista inca legi de curatare a viilor de aceste soiuri hibride, dar Ion M. Pusca este de parere ca doar o sustinere financiara puternica din partea statului si o campanie de comunicare intense i-ar putea convinge pe satenii romani, mari cultivatori de hibrizi, sa-si defriseze viile si sa le schimbe cu soiuri traditionale romanesti. Convingerea lor va fi cu atat mai dificila cu cat hibrizii, spre deosebire de soiurile nobile, nu necesita costuri financiare foarte mari pentru intretinere.

Avutie nationala Reputatul oenolog Ion M. Pusca considera ca vinurile romanesti constituie o atractie turistica. Aceasta afirmatie este corecta, daca ne gandim ca in Romania exista soiuri foarte rare, cum ar fi Busuioaca de Bohotin, pe care vizitatorii straini le-ar aprecia, cu siguranta, foarte mult. Aceste vinuri vor putea fi cerute in felul acesta la export, modalitate prin care vinurile romanesti ar redeveni ceea ce au fost secole de-a randul.

Eruditie In volumul "Vechi soiuri romanesti de vita-de-vie", care poate fi procurat de la Casa Vinului Dr. Pusca, sunt insiruite toate soiurile indigene din care se produc si astazi in Romania vinuri de inalta clasa, dar si soiurile care nu se mai gasesc decat razlet. Este o carte de capatai pentru toti cei interesati de istoria milenara a viticulturii romanesti.