Zakynthos, Floarea Levantului

A treia ca mărime dintre insulele din Marea Ionică, Zakynthos este plină de locuri magnifice şi impresionante. Este locul de baştină al poetului Dionisyos Solomos, scriitorul care a conceput versurile imnului grecesc, dar şi al Sfântului Dionysios, patronul spiritual al insulei.

Zakynthos a fost binecuvântată cu dealuri bogate în livezi de măslini, migdali sau portocali, dar şi viţă-de-vie. Dar cea mai mare avuţie a insulei sunt plajele pline de nisip auriu şi apele cristaline, de un albastru turcoaz, ce îşi schimbă culoarea în funcţie de cum se mută soarele pe bolta cerului. Fiind o insulă ce şi-a desfăşurat viaţa şi activităţile de zi cu zi sub numeroase dominaţii - macedoneni, romani, veneţieni, turci, francezi şi englezi -, Zakynthos are un centru cultural pe măsură.

TRADIŢII ŞI INFLUENŢE
Din influenţele veneţiene amestecate cu tradiţiile greceşti s-a format o cultură specială, plină de culoare, dezvoltându-se toate formele de artă. Se spune că grecii au "muzica în sânge" şi datorită lui Apollo, zeul zilei, al luminii şi al artelor, protectorul muzicii, al inteligenţei şi al soarelui. Prima şcoală de muzică a fost inaugurată în Zakynthos în anul 1815, fiind locul unde s-au format foarte mulţi muzicieni de renume internaţional.

Aflat sub influenţe italieneşti, teatrul era deja la rang înalt încă din secolul al XV-lea. În anul 1571 s-a jucat pentru prima dată piesa "Persanii" a lui Aeschylus, iar satira "Omilies" a fost bine primită de bogaţii insulei şi de oamenii de rând (popolari). Insula este faimoasă, pe lângă frumuseţea naturală, şi datorită monumentelor istorice aflate practic în fiecare oraş de pe insulă, făcând să fie una dintre destinaţiile de vacanţă tot mai căutate.

"FLOATING ISLANDS"
În Argasi, unde totul pare a fi o grădină plină de verdeaţă, se află multe biserici vechi şi ruine ale unui templu medieval, fiind şi locul de unde începe drumul spre Skopos. Acolo, aşa cum spune un mit, a trăit zeiţa vânătorii, Artemis şi s-a ridicat un templu în cinstea ei. Este locul unde a fost construită Mănăstirea Panayia Skopiotissa. Micul golf Limni Keriou a fost pe timpuri portul Insulei Zakynthos, faimos în Antichitate şi unde era centrul comercial al întregii insule.

Apoi, la 45 de kilometri de sudul capitalei Zakynthos (sau Zante) şi la 78 de kilometri de vestul capitalei Katakolo din Peloponnese se găsesc două insuliţe conectate printr-un istm (fâşie îngustă de teren).

Vechii zantieni le numeau "Floating islands", adică Insulele Plutitoare, căci într-adevăr par că plutesc. Cea mai mare insulă se numeşte Stamfani, iar cea mai mică se numeşte Astypia. În Stamfani, se găseşte Monastery of the Metamorphosis şi Panayia tis Pantocharas, construite în perioada Imperiului Bizantin (1241), fiind de altfel şi locul în care patronul spiritual al insulei, Sfântul Dionysios, a locuit pe timpul când era călugăr. Impresionant este faptul că mănăstirea este o fostă fortăreaţă medievală, ale cărei ziduri au peste 25 de metri grosime, probabil fiind realizate astfel pentru a face faţă atacurilor piraţilor.

Ce deosebeşte Insula Zakynthos de restul Greciei? Obiceiurile locale, istoria şi potenţialul economic. Uleiul de măsline este unic în Grecia, având o culoare verde închis, roşiile au un gust mai acid la fel şi usturoiul, dar mai ales ceapa. Aceasta poate ajunge şi la un kilogram bucata, fiind plină de apă şi neputând fi păstrată decât pe perioada verii.