Un cuvânt pe zi: condescendent. De ce îl folosim greșit

Termenul provine din limba latină, din verbul „condescendere,” care înseamnă „a se apleca” sau „a coborî.” Cu toate acestea, în uzul modern, sensul cuvântului a evoluat și a căpătat o nuanță peiorativă, referindu-se la o persoană care se comportă ca și cum ar fi superioară, tratându-i pe ceilalți într-un mod patronant și lipsit de respect.

Definiția cuvântului „condescendent”

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), „condescendent” descrie o persoană care se arată amabilă sau binevoitoare față de cineva. În sens peiorativ, cuvântul înseamnă comportament cu aer de superioritate, infatuare, aroganță. Această atitudine poate să fie exprimată fie prin cuvinte, fie prin comportamente subtile care lasă impresia că persoana respectivă îi consideră pe ceilalți mai puțin competenți sau valoroși.

Exemple de comportament condescendent 

Un exemplu comun de comportament condescendent în sens peiorativ poate fi observat în contextul unei relații ierarhice, cum ar fi între un șef și un angajat. Dacă un șef îi oferă angajatului un sfat evident sau simplu, dar o face într-un mod care subliniază superioritatea sa, ar putea fi perceput ca fiind condescendent. De asemenea, expresii de genul „Ești foarte inteligent pentru cineva de vârsta ta” sau „Ai făcut o treabă bună, având în vedere resursele limitate de care ai dispus” sugerează că persoana care le rostește se consideră, într-un fel, deasupra interlocutorului.

Rodica Zafiu explică în Dilema Veche de ce în dicționar regăsim de cele mai multe ori doar sensul pozitiv al acestui cuvânt, nu și pe cel peiorativ, folosit de cei mai mulți dintre noi în viața de zi cu zi: "Copiindu-se unele pe altele, ediţii succesive şi dicţionare diferite au conservat o deviere care ar fi trebuit să rămînă accidentală: sensul „care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoință față de cineva; respectuos, amabil“ (DEX). În consens cu etimologia sa (transparentă, prin legătura cu a descinde, descendent) şi cu echivalentele din alte limbi (în engleză, adjectivul condescending e definit prin atitudinea pe care o ai „tratînd pe cineva ca şi cum ai fi mai important sau mai inteligent decît el“, Cambridge Dictionaries online), condescendent are un sens mai curînd negativ, referindu-se la atitudinea de superioritate, de îngăduinţă jignitoare: „care se coboară (cu bunăvoinţă) spre altul inferior lui ca rang, ca situaţie socială, ca stare de cultură“ (Dicţionarul limbii române, Litera C, 1940)."

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”