Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Care este termenul corect?
Forma corectă a acestui cuvânt este „delincvent”. Varianta „delicvent” este incorectă și nu este acceptată de normele actuale ale limbii române.
De ce „delincvent” și nu „delicvent”?
Cuvântul „delincvent” provine din limba latină, de la termenul „delinquens” (care înseamnă „cel care greșește”). Acesta a intrat în limba română prin intermediul limbilor romanice, precum franceza („délinquant”) sau italiana („delinquente”), păstrând structura inițială a cuvântului, cu litera „n” în mijloc.
Confuzia apare, cel mai probabil, din cauza sunetului asemănător dintre „n” și „v” atunci când este pronunțat rapid, ceea ce poate duce la o percepție greșită a cuvântului.
Ce înseamnă „delincvent”?
„Delincvent” este un substantiv care desemnează o persoană care comite infracțiuni sau care încalcă legea. În sens juridic, delincventul este o persoană vinovată de fapte antisociale, de obicei de natură penală.
De exemplu:
- „Delincventul a fost prins în flagrant comițând un furt.”
- „Autoritățile încearcă să combată fenomenul delincvenței juvenile.”
Oamenii folosesc adesea forma incorectă „delicvent” din neatenție sau din lipsa cunoașterii originii termenului. Este important să se cunoască forma corectă pentru a evita greșelile în comunicarea scrisă sau verbală.
Pentru a nu face această confuzie, este util să ne amintim originea latină a cuvântului și să reținem litera „n” din „delincvent”. Astfel, putem evita utilizarea formei incorecte „delicvent”, care nu este acceptată în limba română.
