Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un concept numit „Legea lui Skinner”, după comportamentistul american B. F. Skinner, sugerează că ne putem manipula motivația.
„Dispozitivele de angajament”, cum ar fi stabilirea de recompense sau pedepse pentru îndeplinirea sau neterminarea unei sarcini, ne pot ajuta să ne automotivăm și să ne creștem șansele de succes.
Potrivit bigthink.com, în 1780, aplecat deasupra unei mese în casa lui din Londra, Jeremy Bentham a scris primele rânduri ale primului capitol al uneia dintre cele mai faimoase lucrări ale sale. Scria: „Natura a pus omenirea sub conducerea a doi stăpâni suverani: durerea și plăcerea. Ei ne arată ce ar trebui să facem.”
Filosoful britanic a construit o întreagă filozofie în jurul acestei idei - că toți suntem motivați de plăcere și durere. Din fericire pentru el, aproape toate științele sociale de astăzi sunt de acord cu el. Suntem o specie hedonistă, în căutarea fericirii, care se teme de monștrii din lume care provoacă durere. După ce trecem peste simplitatea umilitoare și demoralizatoare a acestui lucru, putem învăța câteva lecții valoroase. Ne putem juca cu propriile mecanisme și ne putem manipula suveranii. Putem face orice. Totul are de-a face cu ceva ce scriitorul George Mack a numit „Legea lui Skinner”.
Pentru a ne ajuta să înțelegem acest cod de înșelăciune pentru motivația umană, Big Think a vorbit cu cercetătoarea comportamentală Katy Milkman, profesorul James G. Dinan la The Wharton School of the University of Pennsylvania și autorul cărții How to Change: The Science of Getting from Where Ești acolo unde vrei să fii.
Dispozitive de angajament
Potrivit lui Mack, Legea lui Skinner este că atunci când amânați sau găsiți o sarcină greu de îndeplinit, aveți două opțiuni: fie „faceți durerea de a nu o face mai mare decât durerea de a o face” sau „faceți plăcerea de a o face mai mare decât plăcerea de a nu o face.” Din moment ce știm că suntem motivați doar de două lucruri, ne putem folosi facultățile noastre superioare, raționale, pentru a folosi acest fapt în avantajul nostru. Legea lui Skinner este numită după B. F. Skinner, comportamentistul american care a dezvoltat ideea condiționării operante prin experimentele sale pe șobolani și porumbei. Argumentul principal al lui Skinner a fost că ființele umane pot, la fel ca șobolanii, condiționate să se comporte într-un anumit fel atunci când li se acordă stimulentele corecte pentru durere-plăcere.
Trucul, deci, este să-ți stabilești recompense de plăcere sau pedepse prin durere pentru a face (sau nu) o anumită sarcină. În esență, există două moduri de a te motiva: intrinsec sau extrinsec. Motivația intrinsecă este atunci când vrei să faci ceva dintr-o dorință sau un impuls inerent. Poate vrei doar să mănânci pizza. Motivația extrinsecă, totuși, este atunci când faci ceva pentru un beneficiu sau o recompensă suplimentară (sau pentru a evita o pedeapsă). Așadar, nu îmi mănânc pizza pentru că vreau să fiu slabă în vacanța mea la plajă. Geniul din spatele legii lui Skinner este că transformă cel mai puternic motivator intrinsec (plăcerea) al nostru într-o recompensă extrinsecă.
Cel mai puternic maestru
Știm, așadar, că, dacă vrem să reușim în orice sarcină, trebuie să stabilim dispozitive de angajament convingătoare pentru a ne menține pe drumul cel bun sau pentru a crește miza. Următoarea întrebare este: Cum putem realiza cel mai bun tip de dispozitiv de angajament? Este mai bine să-ți promiți plăcere sau să te ameninți cu durere?
Se pare că durerea este de departe cel mai puternic motivator.
Iată trei sfaturi practice:
Fă un pariu: Găsește un prieten sau un membru al familiei și pariază pe o sumă de bani sau pe ceva ce prețuiești că vei face un anumit lucru. „Bine, tată”, ai putea spune, „dacă nu sunt cu 5 kilograme mai ușor până la ziua mea, poți avea PlayStation 5.” În mod ideal, plasați „pariul” într-un fel de locație intermediară, astfel încât să nu puteți renunța la tranzacție dacă pierdeți. Dispozitivele de angajament funcționează numai dacă nu poți scăpa de ele.
Responsabilitate socială: spuneți tuturor că încercați să faceți ceva. Spune-le ținta și termenul limită. Ține oamenii la curent cu progresul tău. Aceasta servește la două scopuri: să prezinte morcovul și bățul. Morcovul este că primești laude, sprijin și sfaturi de la rudele tale cele mai apropiate. Bățul este că s-ar putea să vă fie rușine dacă nu reușiți.
Evitați plictiseala: Este ușor să presupunem că plictiseala este o stare de mijloc, neutră, undeva între plăcere și durere - este doar absență. Dar nu conform lui Milkman. După cum a spus ea, „Există cercetări care arată o antipatie fundamentală față de plictiseală. Ne provoacă durere să ne plictisim. În 2016, un studiu a arătat că, atunci când li se prezintă un fragment de film lung, monoton și plictisitor, oamenii preferă să facă orice decât să se plictisească. Deci, ca regulă generală, încearcă să te ții ocupat. Diavolul face muncă pentru mâinile leneșe; oamenii plictisiți fac prostii.
